Pe de altă parte, un manager al unei firme de producție alimentară joacă un rol cheie în asigurarea conformității cu reglementările privind igiena și siguranța alimentară. Este o răspundere serioasă, deoarece rezultatul activității unei firme din industria alimentară constă în produse care vor fi consumate de copii, bătrâni și, în general, de oameni sau alte ființe vii. Cu alte cuvinte, managerul este responsabil pentru un aspect esențial al vieții: hrana.
Consumatorii, odată ce au plătit pentru un aliment, consideră implicit că acesta este sigur, că le oferă nutrienții necesari și că nu le va provoca îmbolnăviri. Totuși, aceștia nu pot vedea bacteriile sau contaminanții și nu au posibilitatea să se protejeze. În acest context, relația cu autoritățile de profil, cum ar fi Direcțiile Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) sau alte organisme de control, trebuie să fie bazată pe colaborare, transparență și respectarea legislației în vigoare. Această interacțiune este esențială pentru garantarea calității produselor și a siguranței consumatorilor.
Din experiența noastră, vă prezentăm în cele ce urmează câteva modalități de a gestiona eficient această interacțiune.
Care sunt organele de control în domeniul igienei și siguranței alimentelor?
Organele de control în domeniul igienei și siguranței alimentelor: Roluri și responsabilități
1. DSVSA - Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor
DSVSA este cea mai importantă instituție în domeniul controlului igienei și siguranței alimentelor. Medicii veterinari oficiali și inspectorii acestei organizații sunt responsabili de verificarea respectării legislației specifice. Rolul lor principal este să controleze întreg lanțul alimentar „de la furcă la furculiță”, ceea ce înseamnă de la fermele de animale și fermele vegetale; transportul, depozitarea, producția și comercializarea alimentelor, indiferent de originea lor (animală sau vegetală și pănâ ajunge pe masa consumatorului final. Băuturile, sunt și ele incluse în categoria alimentelor.
Chiar dacă aparent „veterinăria” nu are legătură directă cu producția de pâine sau vin, DSVSA și ANSVSA sunt responsabile de producția și comercializare alimentelor. Structura DSVSA este împărțită în două compartimente principale:
- Unul pentru alimentele de origine animală;
- Unul pentru alimentele de origine non-animală.
Medicii veterinari oficiali și inspectorii DSVSA sunt responsabili de verificarea tuturor aspectelor legate de producția alimentară, aplicarea programelor SMSA și HACCP, și respectarea legislației. De asemenea, DSVSA este singura autoritate care autorizează sau înregistrează producția și comercializarea alimentelor, în funcție de tipul de activitate. Această autorizare vine împreună cu obligația de a verifica respectarea condițiilor aprobate și a legislației în vigoare.
2. DSP - Direcția de Sănătate Publică
Așa cum sugerează numele, DSP are ca obiect principal de activitate sănătatea publică. Alimentația și siguranța alimentelor intră indirect în aria de competență a acestei instituții, dar cu un rol diferit față de DSVSA:
• DSP se concentrează pe sănătatea oamenilor și pe igiena generală, mai degrabă decât pe calitatea și salubritatea produselor alimentare.
• Inspectează igiena în unități și sănătatea personalului care lucrează în acestea.
Legislația românească este uneori confuză în ceea ce privește responsabilitățile DSP în raport cu DSVSA, ceea ce duce la suprapuneri de roluri. De exemplu, DSP poate interveni în fluxul tehnologic al alimentelor din perspectiva sănătății personalului, dar nu are competențe directe asupra produsului alimentar. În schimb, DSVSA controlează igiena și siguranța alimentelor pe fluxul de fabricație și însăși fluxul de fabricație.
La nivel european, legislația este clară: autoritatea principală în domeniul alimentelor este ANSVSA, prin intermediul DSVSA. Cu toate acestea, în unele județe, DSP adoptă o altă abordare, ceea ce creează confuzii.
3. ANPC - Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor
ANPC, prin comisariatele județene și regionale, are ca responsabilitate principală protecția consumatorilor și verificarea produselor care ajung la aceștia. Rolul lor ar trebui să se limiteze la:
• Produsul finit și conformitatea acestuia cu legislația;
• Modul în care consumatorii utilizează produsul finit.
Totuși, există cazuri în care ANPC își extinde atribuțiile către controale în bucătării sau alte spații de producție, exprimând opinii care depășesc competențele lor tehnice. Spre exemplu, un inspector ANPC ar putea controla într-o zi o stație de benzină, un magazin de jucării, o bancă și, în final, o bucătărie, ceea ce ridică semne de întrebare legate de pregătirea și specializarea necesare pentru astfel de controale.
Deși ANPC are rolul de a verifica produsul finit, nu ar trebui să intervină în procesul de producție, care rămâne în competența exclusivă a DSVSA.
4. Alte instituții implicate
Pe lângă DSVSA, DSP și ANPC, mai există și alte instituții care pot interveni în activitățile unei unități de producție alimentară:
• Agenția pentru Protecția Mediului (APM): pentru verificarea conformității cu normele de mediu.
• Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU): pentru siguranța la incendiu.
• Poliția: în cazul unor situații speciale sau sesizări privind activitatea unității.
La nivel european, legislația este clară în privința responsabilităților fiecărei instituții în lanțul alimentar. În România, însă, suprapunerea atribuțiilor și interpretările diferite ale legislației creează o situație confuză. Autoritatea principală rămâne DSVSA, care gestionează tot lanțul de producție alimentară. Pentru claritate și eficiență, este recomandat ca operatorii economici să cunoască bine legislația specifică și să colaboreze cu autoritățile relevante.
Dar, revenind la subiectul nostru, cum să colaboram cu autoritățile, după ce am prezentat autoritățile, să vedem ce putem face.
Cum să colaboram cu autoritățile
1. Colaborare activă și deschisă
Este necesar să stabiliți o relație de colaborare activă cu autoritățile, promovând un dialog deschis și constructiv. Acest lucru implică:
• Participarea la inspecții și controale: Managerul trebuie să se asigure că firma este pregătită în orice moment pentru inspecțiile de rutină sau cele inopinate. Documentele, procesele și spațiile de producție trebuie să fie în conformitate cu standardele cerute.
• Consultarea periodică: Colaborarea cu experți din cadrul autorităților pentru a clarifica cerințele legale și pentru a identifica cele mai bune practici în igienă și siguranță alimentară.
2. Respectarea legislației în vigoare
Un aspect fundamental al relației cu autoritățile îl constituie respectarea strictă a normelor legale. Managerul trebuie să se asigure că:
• Produsele sunt fabricate conform standardelor de igienă și siguranță alimentară (HACCP, ISO 22000).
• Angajații sunt instruiți periodic în ceea ce privește practicile corecte de igienă.
• Toate materialele și ingredientele utilizate în producție sunt trasabile, pentru a permite autorităților să identifice rapid sursa unor eventuale probleme.
3. Transparență în comunicare
Este esențial ca managerul să mențină o comunicare transparentă cu autoritățile. Acest lucru include:
• Raportarea incidentelor: În cazul unui eveniment, cum ar fi identificarea unor loturi contaminate, autoritățile trebuie informate imediat, iar firma trebuie să coopereze pentru rezolvarea situației.
• Furnizarea documentației: Managerul trebuie să păstreze toate documentele de conformitate actualizate și să le pună la dispoziția inspectorilor în timpul controalelor.
4. Actualizare continuă privind reglementările
Reglementările în domeniul siguranței alimentare pot suferi modificări frecvente. Managerul trebuie:
• Să urmărească legislația națională și europeană pentru a fi la curent cu noile cerințe.
• Să participe la seminarii și cursuri organizate de autorități sau instituții specializate, pentru a rămâne informat și pentru a implementa măsuri proactive în firmă.
Relația unui manager al unei firme de producție alimentară cu autoritățile de igienă și siguranță alimentară trebuie să fie una bazată pe colaborare, transparență și respectarea legii. O astfel de relație contribuie la menținerea încrederii consumatorilor, la prevenirea sancțiunilor legale și la asigurarea succesului pe termen lung al companiei.
Ce ați putea face concret:
1. Dezvoltați unui plan de relații cu autoritățile
Un plan bine structurat pentru gestionarea relației cu autoritățile din domeniul igienei și siguranței alimentare este util pentru o colaborare eficientă și pentru prevenirea eventualelor conflicte sau neconformități. Acest plan ar trebui să includă următoarele componente:
a. Identificarea autorităților relevante
Primul pas este să identifici instituțiile cu care firma interacționează cel mai des. Acestea pot include:
• Direcțiile Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) locale de unde obțineți autorizațiile necesare.
• Circumscripțiile Sanitare Veterinare și pentru Siguranța alimentului unde sunt medicii veterinari oficiali și inspectorii oficiali care vă controlează și care „răspund“ de zona în care activați.
• Direcțiile de Sănătate Publica - si mai ales inspectorii de zona.
Alte agenții dacă sunt relevante pentru afacerea dvs.
Măsuri practice:
• Crearea unei liste de contacte cu persoane responsabile din cadrul acestor instituții.
• Centralizarea documentației oficiale (licențe, autorizații, cerințe specifice, programe SMSA, HACCP, proceduri implementate).
b. Stabilirea unei echipe dedicate relațiilor cu autoritățile
Într-o firmă de producție alimentară, managerul poate delega anumite responsabilități unei echipe interne care să gestioneze relația cu autoritățile. Echipa trebuie să fie formată din:
• Responsabilul cu siguranța alimentară (certificat HACCP).
• Responsabilii de calitate și producție.
• Managerul de mediu sau alte persoane implicate în conformitate.
Obiective clare pentru echipă:
• Monitorizarea legislației în domeniu.
• Pregătirea documentelor necesare inspecțiilor.
• Gestionarea comunicării cu autoritățile.
c. Crearea unui calendar de conformitate și inspecții
Pentru a evita situațiile neprevăzute, este util să se stabilească un calendar care să includă:
• Termenele pentru reînnoirea licențelor și autorizațiilor.
• Datele posibile ale inspecțiilor periodice (ex.: controale anuale sau sezoniere). Aici este necesar să discutați cu medicul veterinar oficial sau inspectorul oficial deoarece exista un plan de control bine stabilit la nivel anual. Planul presupune controale anunțate, audituri, evaluări, recoltare de probe și multe altele. Este bine ca periodic, anual cel puțin, să discutați cu aceștia pentru a stabili de comun acord un plan de acțiune comun. Controalele serioase nu se fac neanunțate. Pentru un medic veterinar oficial sau un inspector experimentat, chiar dacă vă anunță și luați toate măsurile necesare, ei știu cum și ce să controleze pentru a descoperi neconformitățile. Nu asta trebuie să urmăriți dvs. Este chiar bine să fie descoperite problemele. Pe dvs nu vă interesează amenda sau măsurile luate care sunt tranzitorii. Va interesează sa produceți igienic si sigur pentru clienții dvs. Ei sunt cei care sunt cei mai importanți pentru afacerea dvs. Inspecția este pentru a corecta greșeli care pot sa afecteze clienții. Deci este de bine.
• Audituri interne organizate cu scopul de a identifica și remedia neconformitățile înainte de inspecții oficiale.
d. Instruirea personalului
O relație bună cu autoritățile nu se bazează doar pe management, ci și pe implicarea personalului operativ. Toți angajații trebuie să înțeleagă importanța igienei și siguranței alimentare.
Acțiuni recomandate:
• Organizarea de sesiuni periodice de training în colaborare cu experți autorizați.
• Crearea unor ghiduri și proceduri interne ușor de urmat.
e. Implementarea unei politici de transparență
Autoritățile apreciază transparența și proactivitatea. Managerul ar trebui să promoveze o politică deschisă, prin care să se ofere acces rapid la documentele și informațiile solicitate. În plus, raportarea voluntară a eventualelor probleme sau neconformități este văzută ca un semn de responsabilitate.
Exemplu practic:
• Dacă se detectează o problemă într-un lot de produse, autoritățile trebuie notificate imediat, iar firma trebuie să colaboreze pentru soluționarea situației (ex.: Procedura de retragerea produselor de pe piață).
f. Monitorizarea și îmbunătățirea continuă
Un plan eficient este unul flexibil, care poate fi adaptat pe baza feedback-ului primit de la autorități și a schimbărilor legislative. Se recomandă:
• Organizarea de ședințe periodice pentru a evalua interacțiunile recente cu autoritățile.
• Identificarea oportunităților de îmbunătățire în baza rezultatelor controalelor și inspecțiilor anterioare.
Un plan de relații bine definit permite firmei să mențină un parteneriat solid cu autoritățile, să evite sancțiunile și să își consolideze reputația pe piață. O astfel de abordare reduce riscurile și asigură continuitatea activității în conformitate cu standardele de siguranță alimentară.
Exemple de bune practici în colaborarea cu DSVSA
1. Comunicarea proactivă cu autoritățile
Managerul trebuie să mențină un dialog deschis și regulat cu DSVSA pentru a înțelege cerințele și a evita posibilele neconformități. Exemple concrete:
• Solicitarea de consultări periodice cu specialiștii DSVSA pentru a verifica dacă practicile de producție respectă standardele actualizate.
• Raportarea voluntară a oricăror incidente sau neconformități (de exemplu, loturi contaminate sau retrageri de produse), demonstrând responsabilitate și transparență.
• Transmiterea în timp util a tuturor documentelor necesare, cum ar fi buletinele de analiză, autorizațiile și certificatele HACCP.
2. Implementarea unor controale interne stricte
Înaintea fiecărei inspecții, dar și pe parcursul activității curente, firmele ar trebui să desfășoare controale interne riguroase pentru a identifica și corecta eventualele neconformități. Bune practici în acest sens:
• Organizarea unor auditori interni pentru a simula inspecțiile oficiale DSVSA și a verifica punctele critice de control (CCP-uri).
• Crearea unui sistem de monitorizare automată a parametrilor critici, precum temperatura, umiditatea sau curățenia echipamentelor.
• Asigurarea trasabilității complete a produselor prin păstrarea unor registre clare, actualizate în timp real.
3. Formarea continuă a personalului
Angajații trebuie să fie pregătiți să respecte standardele legislației (care sunt standarde minime obligatorii) și să coopereze în timpul inspecțiilor oficiale. Exemple de bune practici:
• Training periodic pentru angajați cu privire la normele de igienă personală, siguranța alimentară și procedurile în cazul controalelor.
• Elaborarea de ghiduri scrise și afișarea instrucțiunilor vizibile în toate zonele de producție.
• Organizarea de simulări de inspecții pentru a instrui personalul cum să răspundă întrebărilor inspectorilor.
4. Păstrarea documentației în ordine și actualizată
Un dosar complet și bine organizat este o dovadă a responsabilității și facilitează inspecțiile. Pregătirea unui dosar de conformitate care să includă:
• Autorizațiile și certificările valabile.
• Buletinele de analiză microbiologică și chimică.
• Jurnalele de temperatură și igienizare a echipamentelor.
• Verificarea periodică a documentelor pentru a te asigura că sunt actualizate și conforme cu cerințele legale.
• Utilizarea unui sistem digital pentru stocarea și organizarea documentației, care să permită acces rapid în timpul inspecțiilor.
5. Investiția în infrastructură și tehnologie
Condițiile fizice ale unității de producție trebuie să respecte standardele legislației. Investițiile în echipamente moderne și infrastructură contribuie la o relație pozitivă cu autoritățile.
Exemple de investiții:
• Modernizarea echipamentelor pentru a facilita curățarea și dezinfectarea lor.
• Amenajarea unor zone clar delimitate pentru depozitare, producție și ambalare, conform normelor de flux tehnologic.
• Utilizarea senzorilor pentru a monitoriza condițiile de mediu (temperatură, umiditate) în timp real.
6. Cooperarea în timpul controalelor
Comportamentul în timpul inspecțiilor este important pentru a menține o relație pozitivă cu DSVSA. Bune practici:
• Pregătirea personalului pentru a răspunde clar și prompt întrebărilor inspectorilor.
• Asigurarea accesului facil la toate zonele de producție - cu respectarea riguroasă a normelor de igiena si pentru inspectori - și la documentele solicitate.
• Întocmirea unui plan de acțiune imediat pentru remedierea problemelor identificate în timpul controalelor.
7. Raportarea și remedierea promptă a problemelor
Dacă DSVSA identifică o neconformitate, firma trebuie să acționeze rapid pentru a remedia problema și pentru a informa autoritățile despre măsurile luate.
Exemple de bune practici:
• Crearea unui raport detaliat care să includă cauza problemei, măsurile corective și planul de prevenire pentru viitor.
• Comunicare continuă cu DSVSA până la rezolvarea completă a situației.
• Implementarea unor măsuri preventive suplimentare pentru a evita repetarea problemei.
8. Participarea la inițiativele organizate de autorități
O relație solidă cu DSVSA poate fi consolidată prin implicarea activă a firmei în evenimentele organizate de autorități.
Exemple:
• Participarea la seminarii sau sesiuni de informare despre modificările legislative.
• Invitarea reprezentanților DSVSA pentru a susține prezentări sau sesiuni de training în cadrul firmei.
Adoptarea acestor bune practici ajută firma să construiască o relație bazată pe încredere, profesionalism și conformitate cu DSVSA. Astfel, nu doar că sunt evitate sancțiunile, dar firma câștigă și respectul autorităților, al partenerilor și al consumatorilor.
Vă urez succes.
Astept părerile voastre în comunitate.
Autorul articolului
- Suntem aici!
Daniel Agape
Asistență
Ne pare rău, sunt offline în acest moment. Voi fi online din nou în următoarele 4 ore 7 minute
19:28Asociația Codex
- Adr: Iași, Rediu, Str. Zorilor 17
- Tel: +40 (745) 931 839
- Mail: office@codex.ro