(1)

Cerințele de raportare joacă un rol esențial în ceea ce privește asigurarea monitorizării corespunzătoare și a aplicării corecte a legislației. Cu toate acestea, este important ca astfel de cerințe să fie raționalizate pentru a se asigura faptul că ele îndeplinesc scopul pentru care au fost instituite și pentru a limita sarcina administrativă.

(2)

Directivele 2009/12/CE (³), 2009/33/CE (⁴) și (UE) 2022/1999 (⁵) ale Parlamentului European și ale Consiliului și Directiva 96/67/CE a Consiliului (⁶) conțin o serie de cerințe de raportare în domeniul transportului rutier și al aviației care ar trebui să fie simplificate în conformitate cu Comunicarea Comisiei din 16 martie 2023 intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”.

(3)

Directiva 2009/12/CE se aplică tuturor aeroporturilor situate pe un teritoriu căruia i se aplică tratatul și deschise traficului comercial, al căror trafic anual depășește cinci milioane de pasageri și aeroporturilor cu cel mai mare trafic de pasageri din fiecare stat membru. Directiva 2009/12/CE prevede obligația statelor membre de a publica o listă a aeroporturilor de pe teritoriul lor cărora li se aplică directiva respectivă, și de a actualiza anual lista respectivă. Întrucât informațiile conținute în lista respectivă sunt publice și pot fi obținute cu ușurință de părțile interesate de la aeroporturi, de la asociații aeroportuare și de la Eurostat și pentru a reduce sarcina administrativă, este oportun să se elimine respectiva obligație de publicare.

(4)

Directiva 2009/33/CE stabilește obiective minime în materie de achiziții de vehicule nepoluante, exprimate ca procente minime de vehicule nepoluante din numărul total de vehicule de transport rutier care fac obiectul contractelor atribuite în cursul a două perioade de referință. Prima dintre aceste perioade de referință este cuprinsă între 2 august 2021 și 31 decembrie 2025, iar a doua între 1 ianuarie 2026 și 31 decembrie 2030.

(5)

Directiva 2009/33/CE prevede obligația statelor membre de a raporta cu privire la punerea în aplicare a directivei respective până la 18 aprilie 2026 și, ulterior, la fiecare trei ani. Rapoartele statelor membre includ numărul și categoriile de vehicule achiziționate în conformitate cu Directiva 2009/33/CE. În plus, Directiva 2009/33/CE prevede obligația Comisiei de a prezenta Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a directivei respective până la 18 aprilie 2027 și, ulterior, la fiecare trei ani, pe baza rapoartelor prezentate de statele membre în temeiul directivei respective.

(6)

Pentru a reduce sarcina administrativă și a raționaliza calendarul de raportare, este oportun să se reducă frecvența raportării de către statele membre în temeiul Directivei 2009/33/CE și să se alinieze pe deplin la perioadele de referință de cinci ani prevăzute în directiva respectivă. Având în vedere respectiva modificare a frecvenței raportării, nu mai este oportun să se prevadă obligația ca o astfel de raportare să însoțească rapoartele menționate la articolul 83 alineatul (3) al doilea paragraf din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului (⁷) și la articolul 99 alineatul (3) al doilea paragraf din Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului (⁸), ambele prevăzând o raportare la trei ani. Întrucât raportarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu se bazează pe rapoartele naționale ale statelor membre, frecvența raportării respective ar trebui, de asemenea, adaptată în consecință.

(7)

Directiva (UE) 2022/1999 prevede obligația statelor membre de a transmite Comisiei un raport privind aplicarea directivei respective pentru fiecare an calendaristic. Având în vedere beneficiile limitate ale raportării anuale și pentru a reduce sarcina administrativă și a raționaliza calendarul de raportare, este oportun să se reducă frecvența acestor rapoarte la fiecare doi ani calendaristici.

(8)

În ceea ce privește conținutul rapoartelor privind aplicarea sa, Directiva (UE) 2022/1999 impune statelor membre să includă, dacă este posibil, volumul determinat sau estimat de mărfuri periculoase transportate pe cale rutieră, în tone transportate sau în tone/kilometri. Având în vedere caracterul opțional al respectivei cerințe, datele relevante nu sunt colectate sau nu sunt raportate în mod consecvent de către statele membre. Totodată, Eurostat furnizează date clare și coerente privind transportul de mărfuri periculoase, pe care Comisia se bazează pentru a elabora raportul trienal către Parlamentul European și Consiliu. Întrucât Comisia are deja acces la respectivele date, este oportun să se elimine obligația de a raporta volumul total de mărfuri periculoase transportate pe cale rutieră în statul membru, pentru a reduce sarcina administrativă.

(9)

Directiva (UE) 2022/1999 prevede, de asemenea, obligația Comisiei de a transmite Parlamentului European și Consiliului, pentru prima dată în 1999 și, ulterior, cel puțin o dată la trei ani, un raport privind aplicarea directivei respective de către statele membre. Pentru a reduce sarcina administrativă și a raționaliza calendarul de raportare, este oportun să se prevadă obligația ca raportul respectiv să fie transmis o dată la patru ani.

(10)

Articolul 1 alineatul (4) din Directiva 96/67/CE prevede obligația Comisiei de a publica anual o listă a aeroporturilor care intră sub incidența directivei și obligația statelor membre de a trimite anual Comisiei informațiile necesare pentru a alcătui lista respectivă. Întrucât aceste informații sunt disponibile publicului și pot fi obținute cu ușurință de părțile interesate de la aeroporturi, de la asociații aeroportuare sau de la Eurostat și pentru a reduce sarcina administrativă, este oportun să se elimine respectiva obligație de raportare și de publicare.

(11)

Prin urmare, Directivele 2009/12/CE, 2009/33/CE, (UE) 2022/1999 și 96/67/CE ar trebui să fie modificate în consecință,

1.

Alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Până la 18 aprilie 2026 și, ulterior, la fiecare cinci ani, statele membre prezintă Comisiei un raport privind punerea în aplicare a prezentei directive. Rapoartele respective conțin informații cu privire la măsurile întreprinse în vederea punerii în aplicare a prezentei directive, activitățile viitoare de punere în aplicare, precum și orice alte informații pe care statul membru le consideră relevante. Rapoartele menționate includ, de asemenea, numărul și categoriile de vehicule care fac obiectul contractelor menționate la articolul 3 alineatul (1) din prezenta directivă, pe baza datelor furnizate de Comisie în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol. Informațiile sunt prezentate pe baza categoriilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (^*1).

(^*1)  Regulamentul (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 noiembrie 2002 privind Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV) (JO L 340, 16.12.2002, p. 1).” "

2.

Alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Până la 18 aprilie 2027 și, ulterior, la fiecare cinci ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentei directive, în care precizează măsurile luate de statele membre în acest sens, pe baza rapoartelor menționate la alineatul (2).”

1.

Articolul 9 se modifică după cum urmează:

2.

Anexa III se înlocuiește cu textul care figurează în anexa la prezenta decizie.

Țara: _____________________

Anul: ________________

Locul/țara de înmatriculare a vehiculelor (¹)

Numărul total

Țara în care se efectuează controlul

Alte state membre UE

Țări terțe

Numărul unităților de transport controlate în funcție de conținutul încărcăturii (și de ADR)

Numărul unităților de transport necorespunzătoare normelor ADR

Numărul unităților de transport imobilizate

Numărul încălcărilor constatate, în funcție de categoria de risc (²)

Categoria I de risc

Categoria II de risc

Categoria III de risc

Numărul de sancțiuni impuse, în funcție de tipul sancțiunii

Avertisment

Amendă

Altele

(¹)

În sensul prezentei anexe, țara de înmatriculare este țara de înmatriculare a autovehiculului.

(²)

În cazul în care există mai multe încălcări per unitate de transport, se aplică numai categoria de risc cea mai gravă în conformitate cu anexa II.”