(1)

De-a lungul anilor, Uniunea a instituit sisteme de calitate pentru produsele cu caracteristici specifice identificabile, care acoperă indicațiile geografice pentru vin, băuturi spirtoase și produse agricole, inclusiv produse alimentare, precum și specialitățile tradiționale garantate și mențiunile facultative de calitate pentru produsele agricole, inclusiv produsele alimentare.

(2)

Pactul verde european, introdus de Comisie în comunicarea sa din 11 decembrie 2019, a inclus conceperea unui sistem alimentar echitabil, durabil, mai sănătos și mai ecologic și accesibil tuturor („de la fermă la consumator”) în politicile de transformare a economiei Uniunii pentru un viitor durabil.

(3)

Indicațiile geografice pot avea un rol important în ceea ce privește durabilitatea, inclusiv în economia circulară, sporindu-și așadar valoarea de patrimoniu și consolidându-și astfel rolul în cadrul politicilor naționale și regionale în vederea îndeplinirii obiectivelor Pactului verde european.

(4)

Comunicarea Comisiei din 20 mai 2020 intitulată „O strategie «De la fermă la consumator» pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic”, care a lansat un apel pentru o tranziție către sisteme alimentare durabile, a invitat și la consolidarea cadrului legislativ privind indicațiile geografice și la includerea unor criterii specifice de durabilitate. În comunicarea respectivă, Comisia s-a angajat să consolideze, pe lângă alți actori, poziția producătorilor de produse cu indicații geografice, a cooperativelor acestora și a organizațiilor lor de producători din lanțul de aprovizionare cu alimente. Ar trebui să se pună accentul cu precădere pe micii producători, în special pe cei care păstrează cel mai bine aptitudinile tradiționale și know-how-ul tradițional.

(5)

În comunicarea sa din 25 noiembrie 2020 intitulată „Valorificarea la maximum a potențialului inovator al UE – Un plan de acțiune privind proprietatea intelectuală care să sprijine redresarea și reziliența UE”, Comisia s-a angajat să analizeze modalitățile de consolidare, modernizare, raționalizare și o mai bună asigurare a respectării indicațiilor geografice pentru produse agricole, vin și băuturi spirtoase.

(6)

Calitatea și diversitatea producției de vin, băuturi spirtoase, produse agricole și de alimente din Uniune reprezintă unul dintre punctele forte importante ale acesteia, creând un avantaj concurențial pentru producătorii din Uniune și contribuind în mod semnificativ la patrimoniul cultural și gastronomic viu al acesteia. Acest fapt se datorează abilităților și hotărârii producătorilor din Uniune, care au păstrat vii tradițiile și diversitatea identităților culturale ca parte a patrimoniului Uniunii, ținând seama totodată de apariția unor metode și materiale de producție noi, ceea ce a transformat produsele tradiționale din Uniune într-un simbol al calității.

(7)

Cetățenii și consumatorii din Uniune solicită din ce în ce mai mult produse de calitate, tradiționale și accesibile, care au anumite calități și caracteristici care pot fi atribuite atât originii, cât și modului lor de producție. Ei sunt preocupați, de asemenea, de menținerea diversității și a securității aprovizionării producției agricole și alimentare în Uniune. Această situație generează o cerere de vin, băuturi spirtoase și produse agricole, inclusiv de alimente, cu caracteristici specifice identificabile, în special cele legate de originea geografică a produselor respective. Cetățenii și consumatorii sunt din ce în ce mai conștienți de condițiile de producție care au modelat reputația și identitatea unor astfel de produse.

(8)

Produsele de calitate reprezintă unul dintre cele mai mari atuuri ale Uniunii, atât pentru economia, cât și pentru identitatea sa culturală. Produsele respective sunt cea mai puternică ilustrare a mărcii „fabricat în UE”, recunoscute în întreaga lume și care generează creștere economică și conservă patrimoniul Uniunii. Vinurile, băuturile spirtoase și produsele agricole, inclusiv alimentele, reprezintă atuuri ale Uniunii care trebuie consolidate și protejate și mai mult.

(9)

Cetățenii și consumatorii se așteaptă ca orice indicație geografică și sistem de calitate să aibă la bază un sistem solid de verificare și control, indiferent dacă produsul este originar din Uniune sau dintr-o țară terță.

(10)

Protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal este un drept fundamental. Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (⁴) prevede norme privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date. Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (⁵) se aplică prelucrării datelor cu caracter personal efectuate de statele membre în cursul procedurilor relevante. În scopul asigurării unui nivel ridicat de protecție, este nevoie să fie definite în mod clar rolul Comisiei și cel al statelor membre în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul procedurilor care țin de competența acestora.

(11)

Ca principiu general și în vederea reducerii la minimum a expunerii datelor cu caracter personal, documentele care urmează să fie prezentate în cursul procedurilor relevante nu ar trebui să conțină date cu caracter personal. În cazul în care acest lucru nu este posibil, informațiile care ar putea conține date cu caracter personal, cum ar fi datele de contact ale persoanelor fizice, ar trebui prezentate în documente specifice separate.

(12)

În sensul prezentului regulament, numele și prenumele persoanelor fizice și datele de contact aferente ar putea apărea în documentele prelucrate de Comisie și de statele membre în cursul procedurilor prevăzute de prezentul regulament. Datele cu caracter personal ar putea apărea, deși rareori, în cadrul procedurilor de înregistrare, modificare sau anulare a indicațiilor geografice și a specialităților tradiționale garantate. Acest lucru se poate întâmpla atât la nivelul statelor membre, cât și la nivelul Comisiei, în cazul în care numele grupului de producători în cauză sau al oponentului conține numele unei persoane fizice. Datele cu caracter personal ar putea apărea, de asemenea, ca parte a numelor grupurilor de producători recunoscute. Astfel de date sunt prelucrate în legătură cu desemnarea grupurilor respective și cu includerea numelor lor în registrul de indicații geografice al Uniunii. Datele cu caracter personal pot apărea, de asemenea, ca parte a numelor organismelor delegate și de certificare a produselor, precum și ca parte a numelor persoanelor fizice cărora le-au fost delegate anumite sarcini oficiale de control. Astfel de date sunt prelucrate în contextul procedurilor de control pentru indicațiile geografice și specialitățile tradiționale garantate, atât la nivelul statelor membre, cât și la nivelul Comisiei. Pe de altă parte, este mai probabil ca datele cu caracter personal să apară ca parte a numelor operatorilor cărora li s-a acordat o perioadă de tranziție în procesul de înregistrare sau de modificare a unei indicații geografice sau a unei specialități tradiționale garantate, atât la nivelul statelor membre, cât și la nivelul Comisiei. Datele cu caracter personal ar putea apărea, de asemenea, ca parte a numelor producătorilor incluși pe lista operatorilor și în instrumentul de atestare a conformității cu caietul de sarcini, prelucrat de statele membre în cadrul procedurilor de control pentru indicațiile geografice și pentru specialitățile tradiționale garantate. Prin urmare, Comisia și statele membre ar putea fi obligate să prelucreze informații care conțin date cu caracter personal, în special numele unor persoane fizice și datele de contact aferente acestora.

(13)

Ori de câte ori Comisia și statele membre consideră că este necesar să prelucreze date cu caracter personal în conformitate cu prezentul regulament, o astfel de prelucrare este justificată de interesul public. Desfășurarea corespunzătoare a procedurilor de înregistrare, modificare sau anulare a indicațiilor geografice și a specialităților tradiționale garantate și a procedurilor de control în cadrul prezentului regulament și al Regulamentelor (UE) nr. 1308/2013 (⁶) și (UE) 2019/787 (⁷) ale Parlamentului European și ale Consiliului este necesară pentru buna funcționare a sistemului de protecție a indicațiilor geografice și a specialităților tradiționale garantate. Procedurile respective au caracter public. Informațiile cu privire la entitățile în cauză sunt necesare pentru a identifica responsabilitățile care le revin în cadrul procedurilor și pentru a asigura o concurență loială și condiții de concurență echitabile între operatori. Mai mult, în unele cazuri, prelucrarea numelor producătorilor și ale grupurilor de producători este indispensabilă pentru ca aceștia să își urmărească interesele sau să își exercite drepturile. Prelucrarea datelor cu caracter personal poate avea loc în legătură cu acordarea unei perioade de tranziție, de către statele membre sau de către Comisie, în cursul unei proceduri de înregistrare sau de modificare a unei indicații geografice sau a unei specialități tradiționale garantate, în legătură cu desemnarea grupurilor de producători recunoscute și includerea numelor acestora în registrul de indicații geografice al Uniunii, în legătură cu compilarea listei producătorilor de produse desemnate printr-o indicație geografică păstrată de statele membre și în legătură cu stabilirea și funcționarea sistemului care eliberează atestarea conformității cu caietul de sarcini. În toate aceste cazuri, prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează în interes public și, în unele cazuri, și în interesul persoanei vizate.

(14)

În general, în conformitate cu prezentul regulament, informațiile care pot conține date cu caracter personal sunt prelucrate în mod normal sub formă de documente digitale sau pe suport de hârtie care pot fi transmise între statele membre și Comisie sau între statele membre și producătorii sau persoanele în cauză ori arhivate. Astfel de informații nu sunt nici divulgate terților, nici publicate. Cu toate acestea, în cazul procedurilor de opoziție, pentru a pune în contact solicitantul și oponentul în vederea inițierii consultărilor și a ajungerii la un acord, Comisia le trimite reciproc datele de contact. În cazul în care solicitantul sau oponentul este identificat printr-un nume care conține numele unei persoane fizice, numele și datele de contact sunt date cu caracter personal care trebuie comunicate unui terț. În plus, pentru realizarea corectă a obiectivelor procedurii de opoziție, solicitantul ar trebui să fie informat cu privire la toate informațiile trimise de oponent pentru a-și justifica opoziția față de înregistrare, modificare sau anulare. În plus, numele solicitanților modificării, ale persoanelor care solicită anularea, ale grupurilor de producători, ale producătorilor individuali și ale beneficiarilor perioadei de tranziție sunt publicate sau făcute publice. În cazul în care se întâmplă ca numele respective să includă date cu caracter personal, respectivele date cu caracter personal ar trebui, de asemenea, să fie publicate. În cazul procedurilor de aprobare a unei modificări la nivelul Uniunii, numele solicitantului urmează să fie publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pentru a permite potențialului opozant să conteste interesul acestuia în solicitarea de a face modificarea la nivelul Uniunii. În cazul procedurilor de anulare, atunci când anularea este solicitată de o persoană fizică sau juridică stabilită sau rezidentă într-o țară terță, numele persoanei fizice sau juridice care solicită anularea urmează să fie publicat pentru a identifica persoanele care au inițiat procedura de anulare și pentru a permite unui potențial oponent să conteste interesul lor legitim de a solicita anularea. În cazul procedurilor de modificare standard, în care modificarea standard este comunicată de o persoană fizică sau juridică stabilită sau rezidentă într-o țară terță, numele persoanei respective urmează să fie publicat sau făcut public. Atunci când se introduc informațiile în registrul de indicații geografice al Uniunii, numele grupului de producători recunoscut ar trebui să fie făcut public în registrul respectiv din motive de transparență și pentru a permite grupului respectiv să își demonstreze statutul de grup de producători recunoscut pentru indicația geografică în cauză. În cazul publicării de către statele membre a numelor organismelor delegate și ale persoanelor fizice cărora le-au fost delegate sarcini oficiale de control în ceea ce privește indicațiile geografice și specialitățile tradiționale garantate originare de pe teritoriul lor, precum și în cazul publicării de către Comisie a numelor organismelor de certificare a produselor în ceea ce privește indicațiile geografice și specialitățile tradiționale garantate originare din țări terțe, numele respective sunt făcute publice pentru a permite transparența deplină a procedurilor de control. În cazul unui regulament al Comisiei sau al unui act național care acordă unui producător o perioadă de tranziție pentru a permite utilizarea unei indicații geografice sau a unei specialități tradiționale garantate, numele producătorului respectiv ar trebui menționat în respectivul regulament al Comisiei sau în actul național respectiv și publicat pentru a permite producătorului respectiv să își exercite drepturile care i-au fost acordate și pentru a asigura condiții de concurență echitabile. În acest cadru și pentru punerea în aplicare corespunzătoare a procedurilor prevăzute în prezentul regulament și în conformitate cu Regulamentele (UE) 2016/679 și (UE) 2018/1725, statelor membre și Comisiei ar trebui să li se permită să divulge terților sau să publice astfel de date cu caracter personal.

(15)

Documentația referitoare la înregistrarea unei indicații geografice și a unei specialități tradiționale garantate, în format digital sau pe suport de hârtie, ar trebui păstrată pentru o perioadă de 10 ani de la anularea înregistrării, pentru a se asigura păstrarea informațiilor istorice și pentru a se permite compararea cu posibile cereri ulterioare referitoare la denumiri identice sau similare. În cazul în care documentația respectivă include date cu caracter personal, respectivele date cu caracter personal ar trebui, de asemenea, să fie păstrate.

(16)

În scopul aplicării Regulamentului (UE) 2018/1725, Comisia este autoritatea pe lângă care persoana vizată își poate exercita drepturile aferente, trimițând observații, punând întrebări sau exprimându-și preocupările ori depunând o plângere referitoare la colectarea și utilizarea datelor cu caracter personal. Ar trebui, prin urmare, clarificat faptul că Comisia este considerată operator, în înțelesul Regulamentului (UE) 2018/1725, în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul procedurilor de care este responsabilă în temeiul prezentului regulament, al Regulamentelor (UE) nr. 1308/2013 și (UE) 2019/787 și al dispozițiilor adoptate în temeiul prezentului regulament și al regulamentelor respective. Atunci când menține și actualizează registrul de indicații geografice al Uniunii, Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) ar trebui să acționeze în calitate de persoană împuternicită de operator. EUIPO nu ar trebui să aibă nicio marjă de apreciere pentru a afecta scopul și elementele esențiale ale prelucrării datelor cu caracter personal.

(17)

În scopul aplicării Regulamentului (UE) 2016/679, autoritățile competente ale statelor membre sunt autoritățile pe lângă care persoana vizată își poate exercita drepturile aferente, trimițând observații, punând întrebări sau exprimându-și preocupările ori depunând o plângere referitoare la colectarea și utilizarea datelor cu caracter personal. Ar trebui, prin urmare, clarificat faptul că statele membre sunt considerate operatori, în înțelesul Regulamentului (UE) 2016/679, în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul procedurilor de care sunt responsabile în temeiul prezentului regulament, al Regulamentelor (UE) nr. 1308/2013 și (UE) 2019/787 și al dispozițiilor adoptate în temeiul prezentului regulament și al regulamentelor respective.

(18)

Asigurarea recunoașterii și a protecției uniforme în întreaga Uniune a drepturilor de proprietate intelectuală aferente denumirilor protejate în Uniune reprezintă o prioritate care poate fi îndeplinită în mod eficace numai la nivelul Uniunii. Este nevoie, prin urmare, să se prevadă în dreptul Uniunii un sistem unitar și exhaustiv al indicațiilor geografice. Indicațiile geografice sunt un drept colectiv deținut de toți producătorii eligibili dintr-o arie desemnată care doresc să adere la un caiet de sarcini.

(19)

Producătorii care acționează colectiv dețin mai multe competențe decât producătorii individuali și își asumă responsabilități colective în ceea ce privește gestionarea indicațiilor lor geografice, putând inclusiv să răspundă la cererea societății de produse obținute prin producție durabilă. În mod similar, organizarea colectivă a producătorilor unui produs desemnat printr-o indicație geografică poate asigura mai bine repartizarea echitabilă a valorii adăugate în rândul actorilor din lanțul de aprovizionare, astfel încât producătorii să obțină un venit echitabil, care să acopere costurile suportate și să le permită să realizeze investiții suplimentare în calitatea și durabilitatea produselor lor. Utilizarea indicațiilor geografice îi recompensează în mod echitabil pe producători pentru eforturile de a produce o gamă diversificată de produse de calitate. În același timp, acest lucru poate crea avantaje pentru economia rurală, lucru valabil mai ales în zonele cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice, precum zonele montane și regiunile îndepărtate, inclusiv regiunile ultraperiferice, în care sectorul agricol constituie o parte importantă a economiei și costurile de producție sunt ridicate. Astfel, sistemele de calitate pot completa și contribui la politica de dezvoltare rurală, dar și la politicile de sprijin al pieței și al veniturilor din cadrul politicii agricole comune (PAC). În special, sistemele respective pot contribui la dezvoltarea sectorului agricol, mai ales în zonele defavorizate. În comunicarea sa din 30 iunie 2021 intitulată „O viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE – Către zone rurale mai puternice, conectate, reziliente și prospere până în 2040”, Comisia recunoaște rolul esențial al indicațiilor geografice în rândul inițiativelor emblematice care promovează zonele rurale, datorită contribuției lor la prosperitatea, diversificarea economică și dezvoltarea zonelor rurale și asocierii puternice dintre un produs și originea sa teritorială. Un cadru al Uniunii care protejează indicațiile geografice prin prevederea includerii lor într-un registru la nivelul Uniunii facilitează dezvoltarea sectorului agricol, întrucât abordarea mai uniformă pe care o creează acest cadru asigură o concurență loială între producătorii de produse cu astfel de indicații și sporește credibilitatea produselor din perspectiva consumatorilor. Scopul sistemului indicațiilor geografice este de a le oferi consumatorilor posibilitatea de a lua decizii de cumpărare în mai multă cunoștință de cauză și, prin intermediul etichetării și al publicității, de a-i ajuta să își identifice corect pe piață produsele.

(20)

Un sistem unitar și exhaustiv al indicațiilor geografice ar trebui să contribuie semnificativ la îmbunătățirea gradului de cunoaștere, a recunoașterii și a înțelegerii de către consumatori, atât în Uniune, cât și în țările terțe, a simbolurilor, a indicațiilor și a abrevierilor care demonstrează participarea la sistemele de calitate ale Uniunii și valoarea lor adăugată. Respectivul sistem ar putea consolida și facilita promovarea în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1144/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (⁸) a produselor desemnate prin indicații geografice.

(21)

Fiind un tip de drept de proprietate intelectuală, indicațiile geografice ajută operatorii și societățile să își valorifice activele necorporale. Pentru a se evita crearea unor condiții de concurență neloială și a se sprijini piața internă, toți producătorii, inclusiv cei dintr-o țară terță, ar trebui să poată utiliza o denumire înregistrată și să poată comercializa produse desemnate de indicații geografice pretutindeni în Uniune și în sistemul de comerț electronic, cu condiția ca produsele în cauză să îndeplinească cerințele din caietul de sarcini corespunzător și ca producătorul să intre sub incidența unui sistem de controale. În urma experienței dobândite din punerea în aplicare a Regulamentelor (UE) nr. 1308/2013 și (UE) 2019/787 și a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și ale Consiliului (⁹), este necesar să se abordeze anumite chestiuni juridice, să fie clarificate și simplificate anumite norme și să fie raționalizate procedurile.

(22)

În scopul reglementării indicațiilor geografice pentru produsele agricole și alimentare, este oportun să se definească produsele agricole și alimentare în cauză astfel încât să se țină seama de cadrul internațional de reglementare, și anume Acordul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) privind agricultura, respectând totodată domeniul de aplicare al produselor agricole enumerate în anexa I la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Prin urmare, ar trebui să se facă trimitere la Nomenclatura combinată stabilită prin Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (¹⁰). Așadar, produsele agricole și alimentare ar trebui să includă produsele care intră sub incidența capitolelor 1-23 din Nomenclatura combinată, inclusiv produsele enumerate în anexa I la prezentul regulament.

(23)

Politica Uniunii în domeniul calității ar trebui să contribuie la facilitarea tranziției către un sistem alimentar durabil și ar trebui să răspundă cererilor societății de metode de producție durabile, favorabile mediului și climei, care să asigure bunăstarea animalelor, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, responsabile din punct de vedere social și etic. Producătorii de produse desemnate prin indicații geografice ar trebui să fie încurajați să adere la practici durabile, care includ obiective de mediu, sociale și economice, care depășesc standardele obligatorii. Astfel de practici ar putea fi prevăzute în caietul de sarcini sau în cadrul unei inițiative separate. Practicile în materie de durabilitate incluse în caietul de sarcini ar trebui să aibă legătură cu cel puțin unul dintre cele trei tipuri principale de durabilitate, și anume durabilitatea mediului, socială și economică.

(24)

Practicile în materie de durabilitate ar trebui să contribuie la unul sau mai multe obiective de mediu, sociale sau economice. Obiectivele de mediu ar trebui să includă atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, conservarea și utilizarea durabilă a solurilor, a peisajelor, a apei și a resurselor naturale, conservarea biodiversității, conservarea semințelor rare, a raselor și a soiurilor de plante locale, promovarea lanțurilor scurte de aprovizionare și gestionarea și promovarea bunăstării animalelor. Obiectivele sociale ar trebui să includă îmbunătățirea condițiilor de muncă și de încadrare în muncă, precum și a negocierilor colective, a protecției sociale și a standardelor de siguranță, atragerea și sprijinirea atât a producătorilor tineri, cât și a noilor producători de produse desemnate printr-o indicație geografică, cu scopul de a înlesni reînnoirea generațiilor și de a facilita solidaritatea și transmiterea cunoștințelor de la o generație la alta. Obiectivele economice ar trebui să includă asigurarea unui venit stabil și echitabil și a unei poziții puternice de-a lungul lanțului valoric pentru producătorii de produse desemnate printr-o indicație geografică, îmbunătățirea valorii economice a produselor desemnate printr-o indicație geografică și redistribuirea valorii adăugate de-a lungul lanțului valoric, contribuția la diversificarea economiei rurale și la dezvoltarea locală, inclusiv în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în sectorul agricol, și conservarea zonelor rurale.

(25)

Pentru a conferi vizibilitate eforturilor producătorilor de produse desemnate prin indicații geografice în ceea ce privește durabilitatea, grupurile de producători sau grupurile de producători recunoscute pot întocmi rapoarte privind durabilitatea în care să comunice practicile durabile aplicate la producerea produsului în cauză. Comisia ar trebui să publice rapoartele respective.

(26)

De mai multă vreme, Uniunea a urmărit simplificarea cadrului de reglementare al PAC. Procedurile de modificare a caietelor de sarcini pentru produsele desemnate printr-o indicație geografică au fost deja simplificate și eficientizate pentru vin și produsele agroalimentare în cadrul revizuirii PAC, în special prin extinderea la sectorul produselor agricole a regimului de „modificări standard”, aplicabil anterior în sectorul vinurilor și băuturilor spirtoase. Acest lucru reduce etapele pentru aprobarea modificărilor care nu vizează elemente esențiale ale caietului de sarcini și nici nu afectează interesele terților stabiliți sau rezidenți în alte state membre decât statul membru de origine al indicației geografice în cauză. În scopul simplificării suplimentare a procedurilor îndelungate de înregistrare, de modificare la nivelul Uniunii și de anulare a înregistrării, ar trebui stabilite într-un instrument juridic unic norme procedurale armonizate pentru indicațiile geografice pentru vin, băuturi spirtoase și produse agricole, menținându-se totodată dispozițiile specifice fiecărui produs pentru vin din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, pentru băuturi spirtoase din Regulamentul (UE) 2019/787 și pentru produse agricole din prezentul regulament. Procedurile de înregistrare, de modificare la nivelul Uniunii a caietului de sarcini și de anulare a înregistrării în ceea ce privește indicațiile geografice originare din Uniune, inclusiv procedurile de opoziție, ar trebui efectuate de statele membre și de Comisie. Statele membre și Comisia ar trebui să fie responsabile de etape distincte ale fiecărei proceduri. Cu toate acestea, în ceea ce privește aprobarea modificărilor standard, statele membre ar trebui să fie singurele responsabile de gestionarea procedurii și de adoptarea deciziei finale. Statele membre ar trebui să fie responsabile de prima etapă a procedurii, care cuprinde primirea cererii din partea grupului de producători, evaluarea acesteia, inclusiv desfășurarea unei proceduri naționale de opoziție, și, în urma rezultatelor evaluării, depunerea cererii la Comisie. Comisia ar trebui să fie responsabilă de examinarea cererii în cea de a doua etapă a procedurii, inclusiv de desfășurarea unei proceduri de opoziție la nivel mondial, și de luarea unei decizii privind acordarea sau nu a protecției indicației geografice. Termenele pentru depunerea unei opoziții ar trebui stabilite astfel încât să se asigure exercitarea deplină a dreptului de opoziție fără a se întârzia procesul de înregistrare. În cursul consultărilor cu solicitantul, oponentul ar trebui să aibă posibilitatea de a adăuga detalii suplimentare la motivele expuse în opoziție. Indicațiile geografice ar trebui înregistrate numai la nivelul Uniunii. Cu toate acestea, cu efect de la data cererii de înregistrare la nivelul Uniunii, transmisă Comisiei, statele membre ar trebui să poată acorda o protecție tranzitorie la nivel național fără ca acest lucru să afecteze piața internă sau comerțul internațional. Protecția conferită prin prezentul regulament la momentul înregistrării ar trebui să fie disponibilă și pentru indicațiile geografice din țări terțe care îndeplinesc criteriile corespunzătoare și sunt protejate în țara lor de origine. Comisia ar trebui să desfășoare procedurile corespunzătoare pentru indicațiile geografice ale produselor originare din țări terțe.

(27)

Pentru a permite statelor membre, țărilor terțe și persoanelor fizice sau juridice stabilite sau rezidente într-o țară terță să aducă în atenția Comisiei eventuale erori sau informații suplimentare în legătură cu o cerere de înregistrare, ar trebui prevăzută posibilitatea de a prezenta o notificare de observații.

(28)

În scopul de a asigura un proces decizional coerent și eficient în ceea ce privește cererile de protecție și acțiunile în justiție depuse în cursul procedurii naționale, Comisia ar trebui să fie informată în mod periodic și prompt dacă sunt demarate, în fața instanțelor naționale sau a altor organe, proceduri referitoare la o cerere de înregistrare transmisă de statul membru Comisiei, precum și în legătură cu rezultatele finale ale procedurii respective. Din același motiv, dacă un stat membru consideră că este probabil ca o decizie națională care stă la baza cererii de protecție să fie invalidată ca urmare a unor proceduri judiciare naționale, statul în cauză ar trebui să informeze Comisia în legătură cu aprecierea respectivă. Dacă statul membru solicită suspendarea examinării unei cereri la nivelul Uniunii, Comisia ar trebui să fie scutită de obligația de respectare a termenului pentru examinare stabilit în prezentul regulament. Pentru a proteja solicitantul de acțiuni în justiție vexatorii și pentru a menține dreptul solicitantului de a obține protecția unei denumiri într-un termen rezonabil, scutirea ar trebui să se limiteze la cazuri în care cererea de înregistrare a fost invalidată la nivel național printr-o hotărâre judecătorească aplicabilă imediat, dar nu definitivă, sau în care statul membru consideră că acțiunea de contestare a valabilității cererii este întemeiată.

(29)

Pentru a se permite operatorilor, ale căror interese sunt afectate de înregistrarea unei denumiri, să continue să utilizeze acea denumire pentru o perioadă de timp limitată, deși utilizarea denumirii respective ar încălca sistemul de protecție stabilit în prezentul regulament, ar trebui să se acorde derogări specifice pentru utilizarea denumirilor, sub forma unor perioade de tranziție. Astfel de perioade ar trebui permise și pentru a se depăși dificultăți temporare, precum și cu obiectivul pe termen lung de a se asigura că toți producătorii respectă caietul de sarcini.

(30)

Pentru a se asigura transparența și uniformitatea în toate statele membre, este necesar să se instituie și să se mențină un registru electronic unic de indicații geografice al Uniunii, înregistrate ca denumiri de origine protejate sau ca indicații geografice protejate. Registrul actualizat periodic ar trebui să furnizeze informații consumatorilor și celor implicați în comerț cu privire la toate tipurile de indicații geografice introduse în registrul respectiv. Registrul ar trebui să fie o bază de date electronică stocată într-un sistem informatic și să fie accesibil publicului. EUIPO, pe baza experienței sale în gestionarea altor registre în materie de drepturi de proprietate intelectuală, ar trebui să mențină și să actualizeze registrul Uniunii în ceea ce privește înregistrările, modificările și anulările indicațiilor geografice.

(31)

Uniunea negociază cu partenerii săi comerciali acorduri internaționale, printre care acorduri care consolidează protecția denumirilor de origine și a indicațiilor geografice. Pentru a se facilita informarea publicului în privința denumirilor protejate prin acordurile internaționale respective și, în special, pentru a se asigura protecția și controlul utilizării denumirilor respective, aceste denumiri pot fi înscrise în registrul de indicații geografice al Uniunii. Cu excepția cazului în care sunt identificate în mod specific ca denumiri de origine în astfel de acorduri internaționale, denumirile ar trebui înscrise în registru ca indicații geografice protejate.

(32)

Pentru funcționarea optimă a pieței interne, este important ca producătorii și alți operatori vizați, autoritățile și consumatorii să poată avea acces rapid și ușor la informațiile pertinente referitoare la o denumire de origine protejată înregistrată sau la o indicație geografică protejată înregistrată. Informațiile respective ar trebui să includă, dacă este cazul, informațiile privind identitatea grupului de producători recunoscut la nivelul național.

(33)

Ar trebui să se acorde protecție denumirilor înscrise în registrul de indicații geografice al Uniunii, astfel încât să se asigure utilizarea corectă a acestora și să se prevină practicile care i-ar putea induce în eroare pe consumatori. Pentru a se consolida protecția indicațiilor geografice și a se combate mai eficient încălcările, protecția denumirilor de origine și a indicațiilor geografice ar trebui să se aplice tuturor numelor de domenii care sunt accesibile în Uniune, indiferent de locul stabilirii registrelor relevante.

(34)

În scopul de a se stabili dacă anumite produse sunt comparabile cu produsele desemnate de o indicație geografică, ar trebui să se ia în considerare toți factorii relevanți. Printre acești factori se numără: dacă produsele dețin sau nu caracteristici obiective comune, precum metoda de producție, aspectul fizic sau utilizarea aceleiași materii prime; în ce circumstanțe sunt utilizate produsele din punctul de vedere al publicului relevant; dacă produsele sunt distribuite frecvent prin intermediul acelorași canale și dacă intră sub incidența unor norme de comercializare similare.

(35)

Pe baza jurisprudenței constante a Curții de Justiție a Uniunii Europene, evocarea unei indicații geografice poate apărea, în special, atunci când o legătură cu produsul desemnat prin indicația geografică înregistrată, inclusiv cu referire la un termen, la un semn sau la un alt dispozitiv de etichetare sau de ambalare, este prezentă în mintea consumatorului mediu european care este suficient de bine informat și suficient de atent și de avizat.

(36)

În contextul practicilor comerciale și al jurisprudenței Uniunii, este nevoie de claritate cu privire la utilizarea unei indicații geografice în denumirea comercială a unui produs prelucrat în compoziția căruia produsul desemnat de indicația geografică este ingredient. Ar trebui să se asigure că o astfel de utilizare are loc în conformitate cu practici comerciale loiale și nu slăbește, nu diluează și nu prejudiciază reputația produsului cu indicație geografică. În acest scop, ar trebui adăugate condițiile pentru calitățile atribuite de indicația geografică ca ingredient produsului alimentar prelucrat. În plus, producătorii de produse alimentare preambalate ar trebui să notifice grupul de producători recunoscut, în cazul în care există un astfel de grup, înainte de a începe să utilizeze indicația geografică în denumirea produsului alimentar preambalat. O astfel de abordare este conformă cu obiectivele de sporire a protecției indicațiilor geografice și de consolidare a rolului grupurilor de producători recunoscute. În vederea realizării acestor obiective, statele membre ar trebui să poată menține sau introduce norme procedurale naționale suplimentare aplicabile situațiilor interne în care producătorul de produse alimentare preambalate și grupul de producători recunoscut sunt stabiliți pe teritoriul statului membru respectiv, în conformitate cu tratatele și cu jurisprudența, și fără a împiedica libera circulație a mărfurilor și libertatea de stabilire. În plus, respectând principiul libertății contractuale, grupul de producători recunoscut și producătorul de produse alimentare preambalate pot încheia un acord între ei cu privire la anumite elemente tehnice și vizuale ale prezentării indicației geografice a ingredientului în denumirea produsului alimentar preambalat.

(37)

Normele privind continuarea utilizării termenilor generici ar trebui clarificate, astfel încât termenii generici care sunt similari cu o denumire sau fac parte dintr-o denumire sau dintr-o mențiune protejată să își mențină statutul generic.

(38)

Ar trebui clarificat domeniul de aplicare al protecției acordate în temeiul prezentului regulament, în special în ceea ce privește limitările aplicabile înregistrării unor mărci noi prevăzute în Directiva (UE) 2015/2436 a Parlamentului European și a Consiliului (¹¹) și în Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului (¹²) care intră în conflict cu înregistrarea unor indicații geografice. Este necesară o astfel de clarificare și în privința deținătorilor de drepturi de proprietate intelectuală anterioare, în special în cazul mărcilor și al denumirilor omonime înregistrate ca indicații geografice protejate.

(39)

Ar trebui clarificată legătura dintre mărci și indicații geografice în ceea ce privește criteriile referitoare la respingerea cererilor de înregistrare a mărcilor, de invalidare a mărcilor și de coexistență a mărcilor și a indicațiilor geografice.

(40)

Indicațiile geografice pot fi, de asemenea, înregistrate ca mărci în cazurile în care acest lucru nu contravine prezentului regulament. În acest scop, prezentul regulament nu aduce atingere normelor naționale în ceea ce privește evaluarea contabilă a mărcilor respective și includerea lor în bilanțul anual al producătorilor și al grupurilor de producători.

(41)

Grupurile de producători au un rol esențial în procesul de depunere a cererilor de înregistrare a indicațiilor geografice și în gestionarea indicațiilor lor geografice. Grupurile de producători pot fi asistate la pregătirea cererii lor de către părți interesate, cum ar fi autoritățile regionale și locale. Grupurile de producători ar trebui să fie echipate cu mijloacele pentru identificarea și promovarea mai bună a caracteristicilor propriilor produse. Prin urmare, ar trebui clarificat rolul grupului de producători.

(42)

Deoarece sunt de obicei întreprinderi mici sau mijlocii, producătorii de produse cu indicații geografice se confruntă cu concurență din partea altor operatori de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente, ceea ce poate crea o concurență neloială între producătorii locali și cei care își desfășoară activitatea la scară mai largă. În acest context, în interesul tuturor producătorilor în cauză, este necesar să se dea unui singur grup de producători posibilitatea să desfășoare activități specifice în numele producătorilor. În acest scop, ar trebui instituită categoria grupului de producători recunoscut. Pe lângă normele generale privind grupurile de producători, care ar trebui să se aplice în mod corespunzător și grupurilor de producători recunoscute, este necesar să se definească criteriile pentru a se califica drept grup de producători recunoscut și drepturile suplimentare specifice aferente, în special cu scopul de a le oferi grupurilor de producători recunoscute instrumentele potrivite prin care acestea să asigure respectarea drepturilor lor de proprietate intelectuală, protejându-le de practicile neloiale și devalorizante. În această privință, grupurile de producători recunoscute ar trebui să fie în măsură să reprezinte toți producătorii produselor desemnate prin indicațiile geografice în cauză și să acționeze în numele acestora. Acestora ar trebui să li se încredințeze și exercitarea anumitor sarcini specifice enumerate în prezentul regulament, în special deoarece efectele sau amploarea acestor sarcini se referă la toți producătorii respectivi. În acest scop, repartizarea între nivelul național, regional și local este înțeleasă în conformitate cu structura constituțională a statelor membre și cu dreptul intern. Dispozițiile privind grupurile de producători recunoscute se inspiră din sistemele stabilite de mult timp în mai multe state membre. Aceste sisteme existente arată că grupul de producători recunoscut este un instrument valoros pentru consolidarea gestionării și a protecției colective a indicațiilor geografice, care ar trebui menținut. În consecință, prezentul regulament ar trebui să ofere instrumentele de reglementare necesare statelor membre care doresc să instituie astfel de sisteme în orice moment.

(43)

Un singur grup de producători ar trebui, de asemenea, să fie recunoscut, cu acordul statelor membre în cauză, în cazul indicațiilor geografice a căror arie geografică se extinde la mai mult de un stat membru. Având în vedere Protocolul privind Irlanda și Irlanda de Nord la Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (¹³), același lucru ar trebui să se aplice în cazul în care este vizat teritoriul Irlandei de Nord.

(44)

Ar trebui prevăzute rolul și sarcinile asociațiilor grupurilor de producători, având în vedere contribuția valoroasă și continuă a acestora la promovarea și popularizarea sistemului indicațiilor geografice.

(45)

În vederea îmbunătățirii asigurării respectării indicațiilor geografice pe piață, ar trebui clarificată legătura dintre numele de domeniu de internet și protecția indicațiilor geografice în ceea ce privește domeniul de aplicare al măsurilor de remediere, recunoașterea indicațiilor geografice în soluționarea litigiilor și utilizarea corectă a numelor de domenii. Sistemele de soluționare alternativă a litigiilor ale registrelor de nume de domenii de prim nivel tip cod de țară din întreaga Uniune ar trebui să recunoască indicațiile geografice ca drept de a fi invocat pe parcursul unor astfel de litigii.

(46)

Pentru a nu se crea condiții de concurență neloială, toți operatorii, inclusiv cei din țări terțe, ar trebui să poată utiliza o indicație geografică înregistrată, cu condiția ca produsul în cauză să îndeplinească cerințele din caietul de sarcini relevant. Sistemul instituit de statele membre ar trebui să asigure, de asemenea, faptul că operatorii care respectă normele au dreptul de a fi incluși în verificările privind respectarea caietului de sarcini.

(47)

Simbolurile, indicațiile și abrevierile care identifică o indicație geografică înregistrată, precum și drepturile aferente pe teritoriul Uniunii ar trebui protejate atât în Uniune, cât și în țările terțe, în scopul de a garanta că sunt utilizate pentru produse autentice și că nu există cazuri de inducere în eroare a consumatorilor în privința calităților produselor.

(48)

Etichetarea băuturilor spirtoase și a produselor agricole ar trebui să facă obiectul normelor generale prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (¹⁴) și, în special, obiectul dispozițiilor care vizează prevenirea unei etichetări care ar putea crea confuzie în rândul consumatorilor sau i-ar putea induce în eroare.

(49)

Utilizarea simbolurilor Uniunii pe ambalajul (etichete și materiale publicitare) produselor agricole desemnate printr-o indicație geografică ar trebui să devină obligatorie, astfel încât această categorie de produse și garanțiile aferente acestora să devină mai bine cunoscute de către consumatori și să fie posibilă identificarea mai ușoară a acestor produse pe piață, facilitându-se astfel controalele. Având în vedere natura lor specifică, pentru băuturile spirtoase ar trebui menținute dispoziții speciale privind etichetarea. Utilizarea simbolurilor sau a indicațiilor Uniunii ar trebui să rămână voluntară în ceea ce privește indicațiile geografice și denumirile de origine din țări terțe pentru produsele agricole. Normele de etichetare privind denumirile de origine protejate (DOP) și indicațiile geografice protejate (IGP) în sectorul vinicol ar trebui menținute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, clarificând în același timp faptul că abrevierile „DOP” și „IGP” pot fi, de asemenea, adăugate pe etichetă.

(50)

Pentru a oferi vizibilitate producătorilor de produse desemnate prin indicații geografice, ar trebui să fie obligatoriu să se indice pe etichetă numele producătorului sau, în cazul produselor agricole, numele operatorului.

(51)

Valoarea adăugată a indicațiilor geografice se bazează pe încrederea consumatorilor. Sistemul indicațiilor geografice se bazează în mare parte pe autocontrol, pe diligența necesară și pe responsabilitatea individuală a producătorilor, iar autorităților competente ale statelor membre le revine rolul de a lua măsurile necesare pentru a împiedica sau a pune capăt acelor utilizări ale denumirilor produselor care încalcă normele aplicabile indicațiilor geografice. Rolul Comisiei este de a audita statele membre pe baza unei analize a riscurilor. Indicațiile geografice ar trebui să facă obiectul sistemului de controale oficiale, în conformitate cu principiile stabilite în Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului (¹⁵), care ar trebui să includă un sistem de controale în toate etapele de producție, prelucrare și distribuție. Fiecare operator ar trebui să fie inclus într-un sistem de controale care să verifice respectarea caietului de sarcini. Având în vedere faptul că vinul face obiectul unor controale specifice prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, prezentul regulament ar trebui să prevadă controale numai pentru băuturile spirtoase și produsele agricole.

(52)

Pentru a se asigura că sunt imparțiale și eficace, autoritățile competente desemnate să efectueze verificarea respectării caietului de sarcini ar trebui să îndeplinească o serie de criterii operaționale. În scopul facilitării sarcinii autorităților de control și al eficientizării sistemului, ar trebui să se aibă în vedere dispoziții privind delegarea către organisme delegate și de certificare a produselor și persoane fizice a anumitor sarcini oficiale de control. Informațiile referitoare la autoritățile competente, la organismele delegate și de certificare a produselor și la persoanele fizice ar trebui publicate, pentru a se asigura transparența și pentru a le permite părților interesate să le contacteze.

(53)

Standardele europene elaborate de Comitetul European de Standardizare și standardele internaționale elaborate de Organizația Internațională de Standardizare ar trebui utilizate atât pentru acreditarea organismelor delegate și de certificare a produselor, cât și de către aceste organisme pentru operațiunile lor. Acreditarea organismelor respective ar trebui să se realizeze în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (¹⁶).

(54)

Asigurarea respectării indicațiilor geografice pe piață, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625, este importantă pentru prevenirea practicilor frauduloase și înșelătoare și pentru a permite combaterea eficientă a contrafacerii, asigurându-se astfel că producătorii sunt recompensați corespunzător pentru valoarea adăugată a produselor lor cu indicație geografică și că utilizatorii ilegali ai indicațiilor geografice respective sunt împiedicați să își vândă produsele. Controalele pe piață ar trebui efectuate pe baza evaluării riscurilor sau a notificărilor din partea operatorilor sau a autorităților competente pentru a se asigura conformitatea cu caietul de sarcini sau cu documentul unic sau cu un document echivalent cu acesta, cum ar fi rezumatul caietului de sarcini. Ar trebui luate măsuri administrative și judiciare adecvate, eficace și proporționale pentru a preveni sau a opri utilizarea denumirilor pe produse sau servicii care nu respectă sau încalcă indicațiile geografice protejate.

(55)

În plus, având în vedere utilizarea sporită a serviciilor intermediare online, asigurarea respectării protecției indicațiilor geografice împotriva numelor de domenii care contravin acestei protecții merită o atenție deosebită. Este necesar ca autoritățile naționale competente să dispună de instrumentele necesare pentru a reacționa în mod corespunzător în cazul unei încălcări, stabilite în temeiul prezentului regulament, a protecției unei indicații geografice, de către un nume de domeniu înregistrat. Prin urmare, atunci când își exercită sarcinile oficiale de control, autoritățile respective ar trebui să fie în măsură să ia măsurile adecvate pentru a bloca accesul de pe teritoriul statului membru în cauză la numele de domenii înregistrate care încălcă protecția indicațiilor geografice, ținând seama de principiul proporționalității și de drepturile și interesele părților afectate. Aceste măsuri ar trebui să fie în conformitate cu alte dispoziții relevante din dreptul Uniunii, cum ar fi Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului (¹⁷).

(56)

Serviciile intermediare, în special platformele online, au început să fie tot mai mult utilizate pentru vânzarea de produse, inclusiv cele desemnate prin indicații geografice, și, în unele cazuri, platformele online ar putea reprezenta un spațiu important pentru prevenirea fraudei. Informațiile referitoare la publicitatea, promovarea și vânzarea de bunuri care contravin protecției indicațiilor geografice ar trebui considerate conținut ilegal în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2065. În această privință, prezentul regulament prevede identificarea unui astfel de conținut ilegal și luarea unor eventuale măsuri de către autoritățile naționale.

(57)

Întrucât un produs desemnat printr-o indicație geografică produs într-un stat membru poate fi vândut în alt stat membru, ar trebui să se asigure asistență administrativă între statele membre pentru a fi posibile controale eficace și ar trebui prevăzute aspectele practice aferente asistenței administrative respective.

(58)

Pentru funcționarea optimă a pieței interne, este important ca producătorii să poată demonstra rapid și cu ușurință, în mai multe contexte, că sunt autorizați să utilizeze o denumire protejată, cum ar fi în timpul controalelor vamale ori al inspecțiilor pe piață sau la solicitarea operatorilor comerciali. În acest scop, operatorului ar trebui să i se pună la dispoziție o atestare a conformității cu caietul de sarcini.

(59)

Având în vedere practica existentă, ar trebui menținute cele două instrumente diferite pentru identificarea legăturii dintre produs și originea sa geografică, și anume denumirea de origine și indicația geografică. Ar trebui clarificate normele privind soiurile de plante și rasele de animale și definițiile acestor soiuri și rase, în scopul unei mai bune înțelegeri a relației lor cu indicațiile geografice în caz de conflict. Ar trebui să rămână neschimbate normele privind aprovizionarea cu hrană pentru animale și cu materii prime.

(60)

În ceea ce privește denumirile de origine protejate, legătura dintre mediul geografic și calitatea sau caracteristicile specifice ale produsului care pot fi atribuite în principal sau exclusiv mediului respectiv este, în general, compusă din mai multe elemente. Modificările temporare care suspendă pentru o perioadă limitată de timp cerința conform căreia un prag minim de 50 % de hrană pentru animale trebuie să provină din interiorul ariei geografice ar trebui adoptate numai în cazul în care nu afectează legătura în ansamblul elementelor sale, deoarece acest lucru ar anula-o și ar permite comercializarea, sub denumirea protejată, a unor produse care sunt total lipsite de calitatea sau caracteristicile specifice legate de aria geografică.

(61)

Un produs cu indicație geografică ar trebui să îndeplinească anumite condiții stabilite în caietul de sarcini. Pentru ca aceste informații să fie ușor de înțeles și de către părțile interesate, caietul de sarcini ar trebui să fie rezumat într-un document unic.

(62)

Obiectivul specific al sistemului specialităților tradiționale garantate este de a-i ajuta pe producătorii de produse tradiționale să-i informeze pe consumatori cu privire la atributele produselor lor care oferă valoare adăugată. Pentru a nu se crea condiții de concurență neloială, toți producătorii, inclusiv cei dintr-o țară terță, ar trebui să poată utiliza o denumire înregistrată a unei specialități tradiționale garantate, cu condiția ca produsul în cauză să îndeplinească cerințele din caietul de sarcini corespunzător și ca producătorul să intre sub incidența unui sistem de controale.

(63)

În absența oricărei obligații internaționale generale de recunoaștere a sistemelor de specialități tradiționale garantate care ar putea exista în țări terțe și întrucât prezentul regulament este aplicabil numai în cadrul Uniunii, practicile tradiționale privind modul de producție, prelucrare sau compoziție și utilizările tradiționale ale materiilor prime sau ale ingredientelor unui produs desemnat printr-o denumire eligibilă pentru înregistrare ca specialitate tradițională garantată ar trebui înțelese ca referindu-se la astfel de practici sau utilizări în cadrul Uniunii. Acest lucru ar trebui să se aplice și cererilor care provin din țări terțe.

(64)

Având în vedere numărul redus de denumiri înregistrate, sistemul actual al specialităților tradiționale garantate nu și-a realizat potențialul. Prin urmare, dispozițiile actuale ar trebui îmbunătățite, clarificate și adaptate, astfel încât sistemul să devină mai ușor de înțeles și de aplicat și mai atractiv pentru potențialii solicitanți. Pentru a se asigura înregistrarea denumirilor de produse tradiționale autentice, ar trebui adaptate criteriile și condițiile de înregistrare a unei denumiri, în special prin eliminarea condiției ca specialitățile tradiționale garantate să aibă un caracter specific.

(65)

Pentru a se asigura că specialitățile tradiționale garantate sunt conforme cu caietul de sarcini aferent și sunt coerente, producătorii organizați în grupuri ar trebui să definească ei înșiși produsul într-un caiet de sarcini. Posibilitatea înregistrării unei denumiri ca specialitate tradițională garantată ar trebui să fie oferită și producătorilor din țări terțe.

(66)

Pentru a se asigura transparența, specialitățile tradiționale garantate ar trebui înscrise în registrul Uniunii de specialități tradiționale garantate.

(67)

În ceea ce privește specialitățile tradiționale garantate produse în interiorul Uniunii, simbolul Uniunii ar trebui indicat pe etichetă și ar trebui să poată fi asociat cu indicația „specialitate tradițională garantată”. Ar trebui să fie reglementată corespunzător utilizarea denumirilor, a simbolului Uniunii și a indicației, pentru a se asigura o abordare uniformă în întreaga piață internă.

(68)

Specialitățile tradiționale garantate at trebui să fie protejate în mod eficace pe piață, astfel încât producătorii lor să fie recompensați în mod corespunzător pentru valoarea adăugată a produselor, iar utilizatorii ilegali ai specialităților tradiționale garantate să fie împiedicați să își vândă produsele.

(69)

Pentru a se evita inducerea în eroare a consumatorilor, specialitățile tradiționale garantate înregistrate ar trebui să fie protejate împotriva oricărei utilizări abuzive sau imitații, inclusiv în ceea ce privește produsele utilizate ca ingrediente, sau împotriva oricărei alte practici care i-ar putea induce în eroare pe consumatori. În scopul realizării aceluiași obiectiv, ar trebui prevăzute norme privind utilizările specifice ale specialităților tradiționale garantate, în special în ceea ce privește utilizarea termenilor care sunt generici în Uniune, a etichetelor care conțin sau cuprind denumirea unui soi de plantă sau a unei rase de animale și a mărcilor.

(70)

Procedurile de înregistrare, de modificare a caietului de sarcini și de anulare a înregistrării în ceea ce privește specialitățile tradiționale garantate originare din Uniune, inclusiv procedurile de opoziție, ar trebui efectuate de statele membre și de Comisie. Statele membre și Comisia ar trebui să fie responsabile de etape distincte ale fiecărei proceduri. Statele membre ar trebui să fie responsabile de prima etapă a procedurii, care cuprinde primirea cererii din partea grupului de producători, evaluarea acesteia, inclusiv desfășurarea unei proceduri naționale de opoziție, și, în urma rezultatelor evaluării, depunerea cererii de înregistrare în etapa la nivelul Uniunii la Comisie. Comisia ar trebui să fie responsabilă de examinarea cererii, inclusiv de desfășurarea unei proceduri de opoziție la nivel mondial, și de luarea unei decizii privind acordarea sau nu a protecției unei specialități tradiționale garantate. Protecția conferită prin prezentul regulament la înregistrare ar trebui să fie disponibilă și pentru specialitățile tradiționale garantate din țări terțe care îndeplinesc criteriile corespunzătoare și care sunt protejate în țara lor de origine. De asemenea, Comisia ar trebui să desfășoare procedurile corespunzătoare pentru specialitățile tradiționale garantate originare din țări terțe.

(71)

Sistemul mențiunilor facultative de calitate a fost introdus prin Regulamentul (UE) nr. 1151/2012. Respectivul sistem se referă la caracteristicile orizontale specifice uneia sau mai multor categorii de produse, la metodele agricole sau la caracteristicile de prelucrare care se aplică în anumite zone. Mențiunea facultativă de calitate „produs montan” a îndeplinit condițiile prevăzute pentru mențiunile facultative de calitate și a fost stabilită prin regulamentul menționat. Mențiunea respectivă le-a oferit producătorilor montani un instrument eficace care le-a permis să își comercializeze mai bine produsele și a făcut posibilă reducerea riscurilor efective de confuzie în rândul consumatorilor cu privire la proveniența montană a produselor de pe piață. Ar trebui menținută posibilitatea acordată producătorilor de a utiliza mențiuni facultative de calitate, întrucât sistemul nu și-a atins încă întregul potențial în statele membre.

(72)

Este necesar să fie modificate dispozițiile privind indicațiile geografice pentru vin prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și pentru băuturile spirtoase prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/787, pentru a le alinia la normele comune privind înregistrarea, modificarea, opoziția, anularea, protecția și asigurarea respectării indicațiilor geografice și, în cazul băuturilor spirtoase, privind controalele prevăzute în prezentul regulament.

(73)

În ceea ce privește vinul, sunt necesare modificări suplimentare ale definiției indicațiilor geografice protejate pentru a o alinia la Acordul OMC privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS), care nu definește drept caz excepțional o indicație geografică cu o arie geografică care corespunde întregului teritoriu al unei țări. Deși nu mai este necesar să se justifice drept caz excepțional o indicație geografică protejată în sectorul vinicol care acoperă întreaga arie a unei țări, o astfel de denumire merită totuși o examinare atentă, având în vedere condițiile de înregistrare, în special în ceea ce privește ariile foarte mari. Alinierea la definiția indicației geografice din TRIPS nu ar trebui să conducă la înregistrarea unor denumiri fanteziste sau fictive în sectorul vinicol. O denumire ar trebui considerată eligibilă pentru înregistrare în cazul în care, deși nu include niciun termen geografic, aceasta dezvăluie implicit locul, regiunea sau țara din care este originar produsul.

(74)

Este necesar să fie modificat Regulamentul (UE) 2019/1753 al Parlamentului European și al Consiliului (¹⁸) privind punerea în aplicare în Uniune a Actului de la Geneva al Acordului de la Lisabona privind denumirile de origine și indicațiile geografice (denumit în continuare „Actul de la Geneva”), pentru a consolida rolul grupului de producători recunoscut în procedura de înregistrare a indicațiilor geografice ale Uniunii în registrul internațional în temeiul Actului de la Geneva. Regulamentul (UE) 2019/1753 ar trebui, de asemenea, să fie adaptat pentru a permite înregistrarea în temeiul Actului de la Geneva a denumirilor de origine ale celor șapte state membre care sunt părți la Acordul de la Lisabona referitoare la produse care nu intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 1151/2012, dar care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament.

(75)

În vederea completării sau modificării anumitor elemente neesențiale din prezentul regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește următoarele: stabilirea de proceduri detaliate și termene pentru procedura de opoziție; stabilirea dispozițiilor privind modificările la nivelul Uniunii ale caietelor de sarcini ale indicațiilor geografice pentru care nu a fost publicat niciun document unic, privind admisibilitatea cererilor de modificări la nivelul Uniunii, privind relația dintre modificările la nivelul Uniunii și modificările standard și privind modificările standard; prevederea unor norme suplimentare privind folosirea indicațiilor geografice în denumirea produselor prelucrate în ceea ce privește utilizarea unor ingrediente comparabile și criteriile pentru a conferi caracteristici esențiale produselor prelucrate; încredințarea către EUIPO a obligației de a institui și de a gestiona un sistem de informare și de alertă privind numele de domeniu; stabilirea restricțiilor și a derogărilor cu privire la sacrificarea animalelor vii sau la aprovizionarea cu materii prime; prevederea unor norme pentru a stabili utilizarea denumirii unui soi de plantă sau a unei rase de animale; prevederea unor norme care limitează informațiile cuprinse în caietul de sarcini al indicațiilor geografice și al specialităților tradiționale garantate; stabilirea unor detalii suplimentare privitoare la criteriile de eligibilitate aplicabile specialităților tradiționale garantate; completarea normelor privind procedura de opoziție legată de specialitățile tradiționale garantate, în scopul stabilirii unor proceduri detaliate și a termenelor; completarea normelor privind procesul aferent cererii de modificare în cazul specialităților tradiționale garantate; completarea normelor privind folosirea specialităților tradiționale garantate în denumirea produselor prelucrate în ceea ce privește utilizarea unor ingrediente comparabile și criteriile pentru a conferi caracteristici esențiale produselor prelucrate; stabilirea unor norme detaliate referitoare la criteriile aplicabile mențiunilor facultative de calitate; rezervarea unei mențiuni facultative de calitate suplimentare și stabilirea condițiilor de utilizare a acesteia; prevederea unor derogări de la utilizarea mențiunii „produs montan” și stabilirea metodelor de producție și a altor criterii pertinente pentru aplicarea respectivei mențiuni facultative de calitate, în special prevederea condițiilor în care este permis ca materiile prime sau hrana pentru animale să provină din afara zonelor montane. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (¹⁹). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(76)

Pentru a pune în aplicare normele prevăzute în prezentul regulament referitoare la indicațiile geografice, specialitățile tradiționale garantate și mențiunile facultative de calitate, Comisia ar trebui să fie asistată de un comitet, alcătuit din delegați ai statelor membre.

(77)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să fie conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește următoarele:

Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (²⁰).

(78)

Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte de punere în aplicare fără a aplica Regulamentul (UE) nr. 182/2011 în ceea ce privește: înregistrarea unei denumiri, dacă nu există nicio opoziție admisibilă, sau, în cazul unei opoziții admisibile, dacă s-a ajuns la acord cu privire la indicațiile geografice și la specialitățile tradiționale garantate și, dacă este necesar, în ceea ce privește modificarea informațiilor publicate, cu condiția ca respectivele modificări să nu fie substanțiale; crearea și menținerea unui registru electronic de indicații geografice și a unui registru electronic de specialități tradiționale garantate, care să fie accesibile publicului; acordarea unei perioade de tranziție pentru utilizarea indicațiilor geografice în urma unei opoziții depuse în cursul procedurii naționale și stabilirea mijloacelor prin care urmează să fie publicate numele și adresele autorităților competente și ale organismelor delegate, pentru specialitățile tradiționale garantate.

(79)

Prin urmare, Regulamentele (UE) nr. 1308/2013, (UE) 2019/787 și (UE) 2019/1753 ar trebui modificate în consecință, iar Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 ar trebui abrogat.

(80)

Denumirile de origine protejate, indicațiile geografice protejate și specialitățile tradiționale garantate înregistrate deja în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1151/2012, denumirile de origine protejate și indicațiile geografice protejate înregistrate deja în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 și indicațiile geografice deja înregistrate în temeiul Regulamentului (UE) 2019/787 ar trebui să fie în continuare protejate în temeiul prezentului regulament și ar trebui incluse automat în registrul corespunzător.

(81)

Ar trebui prevăzut un mecanism adecvat pentru a se asigura că încetează fără probleme protecția națională a indicațiilor geografice care nu intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 1151/2012, dar care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament. În același timp, înregistrarea indicațiilor geografice respective în temeiul prezentului regulament ar trebui facilitată prin scutirea acestora de la etapa națională a procedurii de înregistrare. De asemenea, este necesar să se asigure că, în cazul în care astfel de indicații geografice sunt înregistrate în temeiul Acordului de la Lisabona, acestea pot fi înregistrate în temeiul Actului de la Geneva fără a-și pierde drepturile de prioritate.

(82)

Ar trebui să se prevadă dispoziții privind modalitățile adecvate prin care să se faciliteze o tranziție fără probleme de la normele prevăzute în Regulamentele (UE) nr. 1151/2012, (UE) nr. 1308/2013 și (UE) 2019/787 la normele prevăzute în prezentul regulament.

(83)

Este oportun să se stabilească dispoziții pentru a asigura tranziția fără probleme de la regimul instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 la regimul instituit prin prezentul regulament, inclusiv în ceea ce privește actele delegate și actele de punere în aplicare. Aceste dispoziții urmăresc să asigure securitatea juridică, astfel încât autoritățile statelor membre, producătorii și grupurile de producători, precum și alte persoane sau entități vizate să își poată cunoaște fără echivoc drepturile și obligațiile și să poată acționa în consecință.

(84)

Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume crearea unei protecții uniforme a indicațiilor geografice, precum și instituirea unui sistem de protecție pentru specialitățile tradiționale garantate și mențiunile facultative de calitate, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele prezentului regulament, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective.

(85)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 și a emis un aviz la 18 iulie 2022,

(a)

denumirile de origine protejate și indicațiile geografice protejate pentru vin și denumirile de origine protejate și indicațiile geografice protejate pentru produsele agricole, inclusiv produsele alimentare, astfel cum sunt prevăzute la articolul 5 alineatul (1) litera (c), și indicațiile geografice pentru băuturi spirtoase;

(b)

specialitățile tradiționale garantate și mențiunile facultative de calitate, astfel cum sunt prevăzute în titlul III capitolele 2 și, respectiv, 3, pentru produse agricole, inclusiv produse alimentare, astfel cum sunt menționate la articolul 51.

(a)

„vin” înseamnă produsele reglementate la articolul 92 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

(b)

„băutură spirtoasă” înseamnă o băutură spirtoasă în înțelesul articolului 2 din Regulamentul (UE) 2019/787;

(c)

„etichetare” înseamnă, în ceea ce privește toate produsele care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, o etichetare în sensul definiției de la articolul 2 alineatul (2) litera (j) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011;

(d)

„etapă de producție” înseamnă orice etapă a producției, inclusiv a materiilor prime, a prelucrării, a pregătirii sau a maturării, până în momentul în care produsul este gata să fie introdus pe piață;

(e)

„operator” înseamnă o persoană fizică sau juridică care desfășoară activități supuse uneia sau mai multor obligații prevăzute în caietul de sarcini;

(f)

„produs prelucrat” înseamnă un produs prelucrat, în sensul definiției de la articolul 2 alineatul (1) litera (o) din Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (²¹);

(g)

„organism delegat” înseamnă un organism delegat, în sensul definiției de la articolul 3 punctul 5 din Regulamentul (UE) 2017/625, care certifică conformitatea cu caietul de sarcini a produselor desemnate prin indicații geografice sau specialități tradiționale garantate;

(h)

„termen generic” înseamnă denumirea unui produs care, deși este legată de locul, regiunea sau țara în care era produs sau introdus pe piață inițial un produs, a devenit denumirea comună a unui produs în Uniune;

(i)

„denumire a unui soi de plante” înseamnă o denumire a unui anumit soi, aflată în uzul curent sau acceptată oficial într-un catalog național sau al Uniunii în conformitate cu Directivele 2002/53/CE (²²), 2002/55/CE (²³), 2008/90/CE (²⁴) ale Consiliului sau cu Regulamentul (CE) nr. 2100/94 al Consiliului (²⁵), în limba sau limbile în care este utilizată sau enumerată, la data cererii de înregistrare a indicației geografice în cauză;

(j)

„denumire a unei rasei de animale” înseamnă denumirea unei rase care intră sub incidența Regulamentului (UE) 2016/1012 al Parlamentului European și al Consiliului (²⁶) și care este înscrisă în registre genealogice sau zootehnice. Pentru speciile care nu intră sub incidența regulamentului respectiv, aceasta înseamnă denumirea unei rase care este înscrisă în registrele genealogice sau zootehnice în temeiul dreptului intern. O astfel de denumire trebuie să fie în limba sau limbile în care este înscrisă la data cererii de înregistrare a indicației geografice în cauză;

(k)

„Nomenclatura combinată” înseamnă nomenclatura mărfurilor stabilită prin articolul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 2658/87.

(a)

„caiet de sarcini” înseamnă documentul menționat la:

(b)

„document unic” înseamnă un document care rezumă caietul de sarcini și care este menționat la: