de stabilire a standardelor minime pentru protecția găinilor ouătoare

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 37,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Parlamentului European (2),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (3),

întrucât:

(1)

La data de 7 martie 1988, Consiliul adoptă Directiva 88/166/CEE (4) privind punerea în aplicare a hotărârii Curții de Justiție în Cazul 131/86 (anularea Directivei 86/113/CEE a Consiliului din 25 martie 1986 de stabilire a normelor minime de protecție a găinilor ouătoare în baterie).

(2)

Articolul 9 din Directiva 88/166/CEE cere Comisiei să prezinte, înainte de data de 1 ianuarie 1993, un raport asupra progreselor științifice privind condițiile de bunăstare a găinilor în cadrul diverselor sisteme de creștere și asupra dispozițiilor din anexa la directiva menționată, raport însoțit de orice propuneri de adaptare corespunzătoare.

(3)

Directiva 98/58/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind protecția animalelor de fermă (5), întocmită pe baza Convenției Europene privind protecția animalelor domestice, prevede dispoziții comunitare destinate să pună în aplicare principiile stabilite de Convenție, principii care includ asigurarea de adăposturi, hrană, apă și îngrijire corespunzătoare necesităților fiziologice și etologice ale animalelor.

(4)

În 1995, Comitetul permanent al Convenției Europene privind protecția animalelor domestice adoptă o recomandare detaliată, incluzând găinile ouătoare.

(5)

Protecția găinilor ouătoare este o chestiune de competența Comunității.

(6)

Diferențele ce pot denatura condițiile de concurență se opun bunei funcționări a organizării pieței animalelor și produselor animaliere.

(7)

Raportul Comisiei prevăzut la motivul 2 din expunerea de motive, fondat pe un aviz al Comitetului științific veterinar, concluzionează, cu privire la condițiile de bunăstare a găinilor ținute în baterie și în alte sisteme de creștere, că acestea sunt inadecvate și că asemenea cotețe nu pot răspunde unora dintre necesitățile lor; ar trebui, prin urmare, să se introducă cele mai înalte standarde posibile, în lumina diverșilor parametri ce trebuie luați în considerare pentru îmbunătățirea condițiilor de creștere.

(8)

Cu toate acestea, folosirea sistemelor de cotețe neîmbunătățite poate continua, pe o perioadă ce va fi determinată, în anumite condiții, ce includ îmbunătățirea condițiilor structurale și de spațiu.

(9)

Trebuie păstrat un echilibru între diversele aspecte ce trebuie luate în considerare cu privire atât la condițiile de bunăstare și sănătate și considerațiile economice și sociale, cât și la impactul asupra mediului înconjurător.

(10)

Este oportun, în timp ce se realizează studii privind condițiile de bunăstare a găinilor ouătoare în diversele sisteme de creștere, să se adopte dispoziții care să permită statelor membre să aleagă cel mai potrivit sau cele mai potrivite sisteme.

(11)

Comisia trebuie să prezinte un nou raport, împreună cu propuneri corespunzătoare, care să țină seama de raportul respective.

(12)

Directiva 88/166/CEE ar trebui, prin urmare, abrogată și înlocuită,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

(1)   Prezenta directivă stabilește standardele minime pentru protecția găinilor ouătoare.

(2)   Prezenta directivă nu se aplică în cazul:

unităților cu mai puțin de 350 găini ouătoare;

unităților care cresc găini ouătoare de prăsilă.

Cu toate acestea, aceste unități continuă să se supună cerințelor relevante ale Directivei 98/58/CE.

Articolul 2

(1)   Definițiile de la articolul 2 din Directiva 98/58/CE se aplică acolo unde este necesar.

(2)   De asemenea, următoarele definiții se aplică în sensul prezentei directive:

(a)

„găini ouătoare” înseamnă: găini din specia Gallus gallus care au ajuns la maturitatea necesară pentru a oua și sunt ținute pentru producerea de ouă care nu sunt destinate ecloziunii;

(b)

„cuibar” înseamnă: un spațiu separat pentru ouare, destinat unei singure găini sau unui grup de găini (cuibar de grup); printre componentele podelei cuibarului nu trebuie să existe plasă de sârmă, dacă aceasta poate veni în contact cu păsările;

(c)

„gunoi” înseamnă: orice material fărâmicios care permite găinilor să-și satisfacă necesitățile etologice;

(d)

„suprafață utilizabilă” înseamnă: o suprafață de cel puțin 30 cm lățime, cu o porțiune înclinată de podea care nu depășește 14 %, cu un loc de trecere de cel puțin 45 cm. Suprafețele de cuibar nu sunt considerate suprafețe utilizabile.

Articolul 3

În conformitate cu sistemul sau sistemele adoptate de statele membre, acestea se asigură că proprietarii și deținătorii de găini ouătoare aplică nu numai dispozițiile relevante ale Directivei 98/58/CE și ale anexei la această directivă, ci și cerințele specifice fiecărui sistem prevăzut mai jos, și anume:

(a)

fie dispozițiile prevăzute la capitolul I cu privire la sistemele alternative;

(b)

fie dispozițiile prevăzute la capitolul II cu privire la sistemele de cotețe neîmbunătățite;

(c)

fie dispozițiile capitolului III privind cotețele îmbunătățite.

CAPITOLUL I

Dispoziții aplicabile la sistemele alternative

Articolul 4

(1)   Statele membre se asigură că de la data de 1 ianuarie 2002 toate sistemele de producție nou construite sau reconstruite prevăzute de prezentul capitol și toate sistemele de acest fel puse în funcțiune pentru prima dată respectă cel puțin cerințele de mai jos.

1.

Toate sistemele trebuie dotate astfel încât toate găinile ouătoare să aibă:

(a)

fie alimentatoare lineare, ce asigură cel puțin 10 cm pe cap de pasăre, fie alimentatoare circulare ce asigură cel puțin 4 cm pe cap de pasăre;

(b)

fie jgheaburi de băut continue, ce asigură 2,5 cm pe cap de găină, fie jgheaburi de băut circulare, ce asigură 1 cm pe cap de găină.

De asemenea, acolo unde se folosesc dispozitive tip biberon sau căni, trebuie să existe cel puțin un dispozitiv tip biberon sau o cană la fiecare 10 găini. Atunci când punctele de băut sunt plumbuite, cel puțin două căni sau două dispozitive tip biberon trebuie să se afle în apropierea fiecărei găini;

(c)

cel puțin un cuibar la fiecare șapte găini. Atunci când se folosesc cuibare de grup, trebuie să fie cel puțin 1 m2 de spațiu de cuibar pentru cel mult 120 găini;

(d)

stinghii adecvate, fără margini ascuțite și care să asigure cel puțin 15 cm pe găină. Stinghiile nu trebuie să fie montate deasupra gunoiului, distanța orizontală dintre stinghii trebuie să fie de cel puțin 30 cm, iar distanța orizontală dintre stinghii și perete trebuie să fie de cel puțin 20 cm;

(e)

cel puțin 250 cm2 de suprafață cu gunoi pe cap de găină, gunoiul ocupând cel puțin o treime din suprafața solului.

2.

Podelele instalațiilor trebuie astfel construite încât să suporte în mod corespunzător fiecare dintre ghearele orientate anterior ale fiecărui picior.

3.

Pe lângă dispozițiile prevăzute la punctele 1 și 2,

(a)

în cazul în care sistemele de creștere sunt folosite acolo unde găinile ouătoare se pot mișca liber între diferite niveluri:

(i)

trebuie să nu existe mai mult de patru niveluri;

(ii)

spațiul de trecere între niveluri trebuie să fie de cel puțin 45 cm;

(iii)

locurile de băut și de mâncat trebuie distribuite în așa fel încât să ofere acces egal pentru toate găinile;

(iv)

nivelurile trebuie aranjate astfel încât să împiedice căderea pe nivelurile inferioare.

(b)

în cazul în care găinile ouătoare au acces la spații în aer liber:

(i)

trebuie să existe mai multe deschizături auxiliare care să ofere acces direct afară, de cel puțin 35 cm înălțime și 40 cm lățime și dispuse de-a lungul întregii clădiri; în orice caz, este nevoie de o deschidere totală de 2 m la 1 000 de găini;

(ii)

spațiile în aer liber trebuie să fie:

de o suprafață corespunzătoare densității de păsări și caracteristicilor solului, pentru a preveni orice contaminare;

dotate cu adăpost de vreme rea și de animale de pradă și, după caz, cu jgheaburi de băut corespunzătoare.

4.

Densitatea de păsări nu trebuie să depășească nouă găini ouătoare pe m2 de suprafață utilizabilă.

Cu toate acestea, acolo unde suprafața utilizabilă corespunde suprafeței de teren disponibile, statele membre pot, până la data de 31 decembrie 2011, să autorizeze o densitate de păsări de 12 găini pe m2 de suprafață disponibilă pentru stabilimentele care aplică acest sistem la data de 3 august 1999.

(2)   Statele membre se asigură că cerințele minime prevăzute la alineatul (1) se aplică la toate sistemele alternative de la data de 1 ianuarie 2007.

CAPITOLUL II

Dispoziții aplicabile creșterii în sisteme de cotețe neîmbunătățite

Articolul 5

(1)   Statele membre se asigură că de la data de 1 ianuarie 2003 toate sistemele de cotețe prevăzute de prezentul capitol respectă cel puțin următoarele cerințe:

1.

pentru fiecare găină ouătoare trebuie să se asigure cel puțin 550 cm2 de suprafață de coteț, măsurată în plan orizontal, care să poată fi folosită fără restricții, în special fără a include devieri ce pot limita suprafața disponibilă;

2.

trebuie pus la dispoziție un jgheab de mâncare ce poate fi folosit fără restricții. Lungimea acestuia trebuie să fie de cel puțin 10 cm înmulțit cu numărul găinilor din coteț;

3.

în cazul în care nu se pun la dispoziție dispozitive tip biberon sau căni, fiecare coteț trebuie să aibă un canal de băut continuu, de aceeași lungime ca și jgheabul de mâncare menționat la punctul 2. Atunci când punctele de băut sunt plumbuite, cel puțin două dispozitive tip biberon sau două căni trebuie să fie accesibile pentru fiecare coteț;

4.

cotețele trebuie să fie de cel puțin 40 cm înălțime în cel puțin 65 % din suprafața cotețului și de cel puțin 35 cm în orice punct;

5.

podelele cotețelor trebuie astfel construite încât să suporte în mod corespunzător fiecare dintre ghearele orientate anterior ale fiecărui picior. Înclinația podelei nu trebuie să depășească 14 % sau 8 %. În cazul podelelor ce folosesc altceva decât plasă de sârmă dreptunghiulară, statele membre pot permite înclinații mai mari;

6.

cotețele trebuie dotate cu dispozitive adecvate de scurtare a ghearelor.

(2)   Statele membre se asigură că în cotețele prevăzute de prezentul capitol este interzisă creșterea de la data de 1 ianuarie 2012. De asemenea, de la data de 1 ianuarie 2003 nu se mai pot construi sau pune în funcțiune pentru prima dată cotețe ca cele prevăzute de prezentul capitol.

CAPITOLUL III

Dispoziții aplicabile creșterii în cotețe îmbunătățite

Articolul 6

Statele membre se asigură că după data de 1 ianuarie 2002 toate cotețele prevăzute de prezentul capitol respectă cel puțin următoarele cerințe:

1.

găinile ouătoare trebuie să aibă:

(a)

cel puțin 750 cm2 de suprafață de coteț pe cap de găină, din care 600 cm2 de suprafață utilizabilă; înălțimea cotețului, cu excepția suprafeței utilizabile menționate mai sus, va fi de cel puțin 20 cm în fiecare punct și nici un coteț nu va avea o suprafață totală de mai puțin de 2000 cm2;

(b)

un cuibar;

(c)

gunoi, astfel încât găinile să poată ciuguli și râcâi;

(d)

stinghii adecvate, permițând cel puțin 15 cm pe găină;

2.

trebuie asigurat un jgheab de mâncare ce poate fi folosit fără restricții. Lungimea acestuia trebuie să fie de cel puțin 12 cm înmulțit cu numărul de găini din coteț;

3.

fiecare coteț trebuie să aibă un sistem de băut corespunzător mărimii grupului; în cazul în care se pun la dispoziție dispozitive tip biberon, fiecare găină trebuie să aibă acces la cel puțin două dispozitive tip biberon sau două căni;

4.

pentru a facilita inspectarea, instalarea și depopularea găinilor, trebuie să existe un culoar de o lățime minimă de 90 cm între rândurile cotețelor și un spațiu de cel puțin 35 cm între podeaua clădirii și rândul cel mai de jos al cotețelor;

5.

cotețele trebuie dotate cu dispozitive adecvate de scurtare a ghearelor.

CAPITOLUL IV

Dispoziții finale

Articolul 7

Statele membre se asigură că unitățile prevăzute de prezenta directivă sunt înregistrate de autoritatea competentă și că aceasta le atribuie un cod numeric, care va servi la identificarea ouălor introduse pe piață pentru consumul uman.

Normele de aplicare a prezentului articol sunt determinate înainte de data de 1 ianuarie 2002 în conformitate cu procedura stabilită la articolul 11.

Articolul 8

(1)   Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că autoritatea competentă realizează inspecții pentru a monitoriza respectarea dispozițiilor prezentei directive. Aceste inspecții pot fi efectuate cu ocazia unor verificări făcute în alte scopuri.

(2)   Începând cu o dată ce se va determina în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11, statele membre raportează Comisiei cu privire la inspecțiile realizate în conformitate cu alineatul (1). Comisia prezintă rezumate ale acestor rapoarte Comitetului permanent veterinar.

(3)   Înainte de data de 1 ianuarie 2002 Comisia prezintă, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11, propuneri pentru armonizarea:

(a)

inspecțiilor prevăzute la alineatul (1);

(b)

formei și conținutului rapoartelor prevăzute la alineatul (2) și a frecvenței prezentării acestora.

Articolul 9

(1)   Ori de câte ori o aplicare uniformă a cerințelor prezentei directive necesită acest lucru, experți veterinari din partea Comisiei pot, în colaborare cu autoritățile competente:

(a)

să verifice dacă statele membre respectă cerințele menționate;

(b)

să efectueze controale la fața locului, pentru a se asigura că inspecțiile sunt realizate în conformitate cu prezenta directivă.

(2)   Un stat membru pe al cărui teritoriu se realizează o inspecție oferă experților veterinari din partea Comisiei orice ajutor de care aceștia ar putea avea nevoie pentru îndeplinirea atribuțiilor care le revin. Rezultatul verificărilor făcute trebuie discutat cu autoritatea competentă a statului membru în cauză înainte ca raportul final să fie întocmit și transmis.

(3)   Autoritate competentă a statului membru în cauză ia orice măsuri ce se pot dovedi necesare pentru a ține seama de rezultatele verificărilor.

(4)   Atunci când este necesar, se adoptă norme de aplicare a prezentului articol, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11.

Articolul 10

Până la data de 1 ianuarie 2005, Comisia va prezenta Consiliului un raport, întocmit pe baza unui aviz al Comitetului științific veterinar, asupra diverselor sisteme de creștere a găinilor ouătoare, și în special asupra acelora prevăzute de prezenta directivă, având în vedere aspectele patologice, zootehnice, fiziologice și etologice ale diverselor sisteme și impactul acestora asupra sănătății și mediului.

Raportul respectiv se întocmește și pe baza unui studiu al implicațiilor socio-economice ale diverselor sisteme și al efectelor acestora asupra partenerilor economici ai Comunității.

De asemenea, raportul va fi însoțit de propuneri adecvate, ținând seama de concluziile raportului și de rezultatul negocierilor Organizației Mondiale a Comerțului.

Consiliul hotărăște cu majoritate calificată cu privire la aceste propuneri, în termen de 12 luni de la depunerea acestora.

Articolul 11

(1)   În cazul în care trebuie urmată procedura prevăzută de prezentul articol, Comitetul permanent veterinar, instituit prin Decizia 68/361/CEE (6), numit în continuare „comitet”, este sesizat de îndată de președinte, fie la inițiativa acestuia, fie la cererea unui stat membru.

(2)   Reprezentantul Comisiei prezintă comitetului un proiect cu măsurile ce urmează să fie adoptate. Comitetul își dă avizul cu privire la acest proiect în termenul pe care președintele îl poate stabili în funcție de urgența subiectului în cauză. Avizul este emis cu majoritatea prevăzută la articolul 205 alineatul (2) din tratat pentru deciziile pe care Consiliul trebuie să le adopte la propunerea Comisiei. Voturile reprezentanților statelor membre în cadrul comitetului sunt ponderate în conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolul menționat anterior. Președintele nu participă la vot.

(3)

(a)

Comisia adoptă măsurile preconizate dacă acestea sunt conforme cu avizul comitetului.

(b)

Dacă măsurile preconizate nu sunt conforme cu avizul comitetului sau în absența avizului, Comisia prezintă Consiliului, fără întârziere, o propunere cu privire la măsurile ce trebuie adoptate. Consiliul hotărăște cu majoritate calificată.

Dacă, la expirarea unui termen de trei luni de la data înaintării la Consiliu, acesta nu hotărăște, măsurile propuse sunt adoptate și puse imediat în aplicare de Comisie, cu excepția cazului în care Consiliul s-a pronunțat împotriva acestor măsuri cu majoritate simplă.

Articolul 12

Directiva 88/166/CEE se abrogă de la data de 1 ianuarie 2003.

Articolul 13

(1)   Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative, inclusiv eventualele penalități, necesare pentru a se conforma prezentei directive până la data de 1 ianuarie 2002. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)   Statele membre pot, respectând normele generale prevăzute de tratat, să mențină sau să aplice pe teritoriile lor acele dispoziții privind protecția găinilor ouătoare ce sunt mai stringente decât cele prevăzute de prezenta directivă. Statele membre informează Comisia cu privire la orice măsură luată în acest sens.

(3)   Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 14

Prezenta directivă intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Articolul 15

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 19 iulie 1999.

Pentru Consiliu,

Președintele,

K. HEMILÄ

(1)  JO C 157, 4.6.1999, p. 8.

(2)  JO C 128, 7.5.1999, p. 78.

(3)  JO C 101, 12.4.1999.

(4)  JO C 74, 19.3.1988, p. 83.

(5)  JO L 221, 8.8.1998, p. 23.

(6)  JO L 255, 18.10.1968, p. 23.

ANEXĂ

Pe lângă dispozițiile relevante ale anexei la Directiva 98/58/CE, se aplică și următoarele cerințe:

1.

Toate găinile trebuie inspectate de proprietar sau de persoana responsabilă cel puțin o dată pe zi.

2.

Nivelul sunetului trebuie minimizat. Trebuie evitat zgomotul constant sau brusc. Ventilatoarele, utilajele de hrănire sau alte echipamente trebuie construite, amplasate, operate și întreținute în așa fel încât să producă cât mai puțin zgomot.

3.

Toate clădirile trebuie să aibă o iluminație suficientă pentru a permite găinilor să se vadă și să fie văzute clar, pentru a-și putea investiga vizual împrejurimile și a prezenta niveluri normale de activitate. Acolo unde există lumină naturală, deschiderile spre lumină trebuie aranjate în așa fel încât lumina să fie distribuită uniform în interior.

După primele zile de acomodare, regimul de iluminare trebuie să fie reglat astfel încât să împiedice eventuale probleme de sănătate și comportament. Prin urmare, regimul de iluminare trebuie să urmeze un ritm de 24 de ore și să includă o perioadă adecvată de întuneric neîntrerupt, care să dureze, ca reper, aproximativ o treime din zi, astfel încât găinile să se poată odihni și să se evite probleme precum imunodepresia și anomaliile oculare. Trebuie să existe și o perioadă de crepuscul cu durată suficientă, atunci când lumina este slabă, astfel încât găinile să se poată liniști fără tulburări sau răniri.

4.

Părțile de clădiri, echipamente și ustensile care vin în contact cu găinile trebuie curățate temeinic și dezinfectate în mod regulat și în orice caz de fiecare dată când se realizează depopularea și înainte să fie adus un nou lot de găini. Cât timp cotețele sunt ocupate, suprafețele și toate echipamentele trebuie păstrate satisfăcător de curate.

Excrementele trebuie curățate cât de des este necesar, iar găinile moarte trebuie îndepărtate în fiecare zi.

5.

Cotețele trebuie echipate în mod corespunzător pentru ca găinile să nu poată scăpa.

6.

Un adăpost care cuprinde două sau mai multe rânduri de cotețe trebuie să aibă dotările sau trebuie luate măsurile corespunzătoare pentru a permite inspecția tuturor rândurilor fără dificultate și pentru a facilita îndepărtarea găinilor.

7.

Proiectul și dimensiunile ușii cotețului trebuie să fie de așa natură încât să permită îndepărtarea unei găini adulte fără ca aceasta să aibă de suferit sau să se rănească.

8.

Fără a aduce atingere dispozițiilor punctului 19 din anexa la Directiva 98/58/CE, se interzice orice mutilare.

Cu toate acestea, pentru a împiedica ciugulirea penelor și canibalismul, statele membre pot autoriza ajustarea ciocului, cu condiția ca aceasta să se facă de către personal calificat, la puii de vârstă mai mică de 10 zile care sunt destinați creșterii pentru ouă.

 

Descărcă textul

Poți descărca textul prezent, sau întreg textul dacă acesta are dimensiuni mai mari, folosind butonul de mai jos.