Este definit de valorile n, c, m si M; şi se referă la situaţiile în care calitatea produsului poate fi imparţită în trei clase de atribute care depind de concentraţia microorganismelor din probe. · Calitate inacceptabilă, cu o concentratie a microorganismelor peste valoarea M (care nu trebuie să fie depăşită de nicio unitate din probă); · Calitate satisfăcătoare, în care concentraţia nu trebuie să depăşească valoarea m; · Calitate acceptabilă. Unităţile periferice au concentraţii care depăşesc m, dar care sunt mai mici decat M (aceste concentratii sunt nedorite dar unele pot fi acceptate, numărul maxim acceptabil fiind indicat de c). (CAC/GL 50-2004).

Reprezintă o procedură planificată care permite să se aleagă, sau să se preleveze probe separate dintr-un lot, pentru a obţine informaţiile dorite, cum ar fi o decizie referitoare la starea de conformitate a lotului. Un plan de prelevare este o schema care defineşte numărul de unităţi ce trebuie colectate şi numărul de unităţi neconfirmate cerute intr-o prelevare pentru a evalua starea de conformitate a lotului. (CAC/GL 50-2004).

Denumire dată modalității sistematice de planificare a numărului și tipului de probe necesare pentru o investigație.

Planificată - O strategie planificată bazată pe selectarea unei probe aleatorii, care este, din punct de vedere statistic, reprezentativă pentru populaţia ce va fi analizată. Fiecare unitate din cadrul populaţiei are o probabilitate specifică de a fi selectată. Aceasta strategie furnizează date de la care concluzia statistică poate fi implementată. Aceasta înseamnă că rezultatele la care se ajunge sunt comparabile. Prelevarea obiectivă– reprezintă prelevarea planificată conform planurilor cifrice stabilite în baza programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor (se selectează o probă aleatorie).

Prelevarea de probe efectuata de organisme autorizate (laboratoare oficiale, institutii publice de control si monitorizare) avand ca scop monitorizarea, supravegherea şi verificarea conformităţii cu legislaţia aplicabilă în vigoare. Pentru a beneficia de pe urma prelevării şi testării alimentelor, prelevarea de probe trebuie să fie foarte bine planificată, luându-se în considerare scopul şi obiectivul prelevării.

O strategie planificată unde selecţia probelor se realizează plecând de la grupuri de populaţie definte anterior ca fiind de “risc înalt”. Probele, în mod normal, sunt selectate pentru a exemplifica sau a documenta condiţii necorespunzătoare sau falsificarea suspectă a unui produs. Prelevarea este selectivă şi orientată către anumite produse sau producători. Procedura de prelevare poate fi aleatorie sau nu. Specificaţia populaţie de “risc înalt” este dată fie de studii ştiinţifice, fie de analize anterioare sau informaţii referitoare la alte regiuni sau ţări. Comparabilitatea rezultatelor se bazează atât pe definiţia populaţiei ce va fi analizată cât şi pe modul în care probele au fost prelevate. Rezultatele pot fi aplicate pentru întreaga populaţie dacă proba este prelevată aleatoriu, asigurând reprezentativitatea populaţiei analizate. Prelevarea selectivă – reprezintă prelevarea suplimentară ca urmare a identificării unui risc sau a unor rezultate al analizelor probelor necorespunzătoare ce impune o supraveghere suplimentară. Note de serviciu - tematice, controale judetene,