Ordinul 523/2003 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conţinutul, fabricarea şi etichetarea gemurilor, jeleurilor şi marmeladelor de fructe, precum şi piureului de castane îndulcit, destinate consumului uman

Ordinul 523/2003 din 2003.11.05
Status: Acte în vigoare
Versiune de la: 5 Noiembrie 2003

Intră în vigoare:
5 Noiembrie 2004 An

Ordinul 523/2003 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conţinutul, fabricarea şi etichetarea gemurilor, jeleurilor şi marmeladelor de fructe, precum şi piureului de castane îndulcit, destinate consumului uman

Dată act: 11-aug-2003

Emitent: Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului

Văzând Referatul de aprobare al Direcţiei generale de implementare şi reglementare din Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului,

având în vedere prevederile art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor, aprobată şi modificată prin Legea nr. 57/2002,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 739/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, ale Hotărârii Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, precum şi ale Hotărârii Guvernului nr. 755/2003 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor,

ministrul agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului, ministrul sănătăţii şi preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor emit următorul ordin:

Art. 1

Se aprobă Normele cu privire la natura, conţinutul, fabricarea şi etichetarea gemurilor, jeleurilor şi marmeladelor de fructe, precum şi piureului de castane îndulcit, destinate consumului uman, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2

Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, prin direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi prin oficiile judeţene pentru protecţia consumatorilor, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3

Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii şi familiei nr. 121/382/2001 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conţinutul, fabricarea şi etichetarea gemurilor din fructe, jeleului, marmeladei şi piureului de castane îndulcit, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 27 septembrie 2001.

Art. 4

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare în termen de 12 luni de la data publicării.

-****-

ANEXĂ:

NORME cu privire la natura, conţinutul, fabricarea şi etichetarea gemurilor, jeleurilor şi marmeladelor de fructe, precum şi piureului de castane îndulcit, destinate consumului uman

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 776 din data de 5 noiembrie 2003

Norma din 2003 cu privire la natura, conţinutul, fabricarea şi etichetarea gemurilor, jeleurilor şi marmeladelor de fructe, precum şi piureului de castane îndulcit, destinate consumului uman

Norma din 2003 din 2003.11.05
Status: Acte în vigoare
Versiune de la: 5 Noiembrie 2004

Intră în vigoare:
5 Noiembrie 2004 An

Norma din 2003 cu privire la natura, conţinutul, fabricarea şi etichetarea gemurilor, jeleurilor şi marmeladelor de fructe, precum şi piureului de castane îndulcit, destinate consumului uman

Dată act: 11-aug-2003

Emitent: Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului

Art. 1

(1) Prezentele norme se aplică produselor definite în anexa nr. 1.

(2) Prezentele norme nu se aplică în cazul produselor destinate fabricării produselor de panificaţie, patiserie sau a biscuiţilor.

Art. 2

Normele generale privind etichetarea alimentelor se aplică în cazul produselor definite în anexa nr. 1, în următoarele condiţii:

1._

a) Denumirile din anexa nr. 1 se aplică doar produselor cuprinse în această anexă şi sunt utilizate, în cazul comercializării, pentru a le desemna.

b) Denumirile din anexa nr. 1 pot fi totuşi folosite, ca o alternativă şi conform tradiţiei, pentru a desemna alte produse care nu pot fi confundate cu cele definite în anexa nr. 1.

2._

a) Denumirea produsului este însoţită de menţiunea privind fructul sau fructele utilizate, în ordinea descrescătoare a ponderii materiilor prime utilizate în fabricaţie.

b) În cazul produselor fabricate din trei sau mai multe fructe, indicarea fructelor utilizate poate fi înlocuită prin cuvintele "amestec de fructe", printr-o menţiune similară sau prin cea a numărului de fructe utilizate.

3. Etichetarea cuprinde indicarea conţinutului de fructe, incluzând cuvintele "preparat cu ...grame de fructe pentru 100 grame" de produs finit. În cazul utilizării extractelor apoase, calculul se face după scăderea masei apei utilizate la prepararea extractelor.

4. _

a) Etichetarea cuprinde indicarea conţinutului total de zaharuri, incluzând cuvintele "conţinutul total de zaharuri ...grame pentru 100 grame", cifra indicată reprezentând valoarea determinată cu ajutorul refractometrului la 20⁰C pentru 100 grame produs finit, supus unei toleranţe de ± 3 grade refractometrice.

b) Conţinutul de zaharuri nu se indică în cazul în care zaharurile (glucidele) sunt prezentate prin etichetarea nutriţională, conform legislaţiei în vigoare.

5. Elementele descrise la pct. 3 şi la pct. 4 lit. a) apar în acelaşi câmp vizual cu denumirea produsului şi în caractere clare, vizibile.

6. În cazul în care conţinutul rezidual de dioxid de sulf este mai mare de 10 mg/kg, se indică prezenţa acestuia pe etichetă, în lista ingredientelor.

Art. 3

La fabricarea produselor definite în anexa nr. 1 pot fi utilizate doar ingredientele enumerate în anexa nr. 2 şi materiile prime care sunt conforme cu prevederile din anexa nr. 3.

Art. 4

Se autorizează comercializarea produselor definite în anexa nr. 1, dacă sunt conforme definiţiilor şi condiţiilor stabilite în prezentele norme, începând cu data intrării în vigoare a ordinului de aprobare a acestora.

Art. 5

Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentele norme.

ANEXA Nr. 1: DENUMIREA PRODUSELOR, CARACTERISTICI ŞI DEFINIŢII

1. Definiţii

a) Gemul este un amestec cu consistenţă de gel, obţinut din zaharuri, pulpa şi/sau piureul uneia sau mai multor specii de fructe şi apă.

Gemul de citrice poate fi obţinut din fructul întreg, tăiat în fâşii şi/sau felii.

Cantitatea de pulpă şi/sau de piure utilizată pentru fabricarea a 1.000 grame de produs finit trebuie să fie de minimum:

- 350 grame în general;

- 250 grame în cazul coacăzelor roşii, al scoruşelor, al fructelor de cruşin/paţachină, al coacăzelor negre, al măceşelor şi al gutuilor;

- 150 grame în cazul ghimbirului;

- 160 grame în cazul merelor anacard;

- 60 grame în cazul fructelor pasiunii.

b) Gemul extra este un amestec cu consistenţă de gel, obţinut din zaharuri, pulpa neconcentrată a uneia sau mai multor specii de fructe şi apă.

Gemul extra de măceşe şi cel fără sâmburi de zmeură, mure, coacăze negre, afine şi coacăze roşii poate fi obţinut, în întregime sau parţial, din piureul neconcentrat din fructele respective.

Gemul extra de citrice poate fi obţinut din fructul întreg, tăiat în fâşii şi/sau felii.

Fructele care nu se pot utiliza în amestec cu alte fructe la producerea gemului extra sunt următoarele: mere, pere, prune cu sâmbure aderent, pepene galben, pepene verde, struguri, dovleac, castraveţi şi roşii.

Cantitatea de pulpă utilizată la fabricarea a 1.000 grame de produs finit trebuie să fie de minimum:

- 450 grame în general;

- 350 grame în cazul coacăzelor roşii, al scoruşelor, al fructelor de cruşin/paţachină, al coacăzelor negre, al măceşelor şi al gutuilor;

- 250 grame în cazul ghimbirului;

- 230 grame în cazul merelor anacard;

- 80 grame în cazul fructelor pasiunii.

c) Jeleul este un amestec cu consistenţă de gel, obţinut din zaharuri şi sucul şi/sau extractele apoase din una sau mai multe specii de fructe.

Cantitatea de suc şi/sau extracte apoase utilizată la fabricarea a 1.000 grame de produs finit nu trebuie să fie inferioară celei stabilite în cazul fabricării gemului. Aceste cantităţi se calculează după scăderea masei apei utilizate la prepararea extractelor apoase.

d) Jeleul extra este produsul gelificat obţinut prin fierberea cu zaharuri a sucului de fructe şi/sau a extractelor apoase de fructe, dintr-o singură specie sau mai multe specii de fructe.

Cantitatea de suc de fructe şi/sau de extracte apoase utilizată la fabricarea a 1.000 grame de produs finit nu trebuie să fie inferioară celei stabilite pentru fabricarea gemului extra. Aceste cantităţi se calculează după scăderea masei apei utilizate la prepararea extractelor apoase.

Fructele care nu se pot utiliza în amestec cu alte fructe la producerea jeleului extra sunt următoarele: mere, pere, prune cu sâmbure aderent, pepene galben, pepene verde, struguri, dovleac, castraveţi şi roşii.

e) Marmelada este un amestec cu consistenţă de gel, obţinut din apă, zaharuri şi unul sau mai multe dintre produsele următoare, obţinute din citrice: pulpă, piure, suc, extracte apoase şi coaja fructelor.

Cantitatea de citrice utilizată pentru fabricarea a 1.000 grame de produs finit trebuie să fie de minimum 200 grame, din care cel puţin 75 grame trebuie să provină din endocarp.

f) Denumirea marmeladă jeleu desemnează produsul care nu conţine materii insolubile, cu excepţia unor mici cantităţi de coajă mărunţită.

g) Piureul de castane îndulcit este un amestec cu consistenţă de gel, obţinut din apă, zahăr şi cel puţin 380 grame de piure de castane (Castanea sativa) la 1.000 grame de produs finit.

2. a) Produsele definite la pct. 1 trebuie să prezinte un conţinut de substanţă uscată solubilă egal cu 60 % sau mai mult, determinată cu ajutorul refractometrului, cu excepţia acelor produse în care zaharurile au fost total sau parţial înlocuite cu îndulcitori.

b) În anumite cazuri se pot folosi denumirile produselor de la pct. 1 şi în situaţii în care conţinutul de substanţă uscată solubilă este sub 60 %.

c) În cazul amestecurilor de fructe, conţinutul minim stabilit la pct. 1 pentru diferitele specii de fructe trebuie să fie redus proporţional cu procentele de utilizare.

ANEXA Nr. 2: INGREDIENTE

La fabricarea produselor definite în anexa nr. 1 la norme se pot utiliza următoarele ingrediente:

- miere, conform definiţiei din actele normative în vigoare, în toate produsele, ca înlocuitor total sau parţial al zaharurilor;

- suc de fructe, numai în gem;

- suc de citrice, în produsele obţinute din alte specii de fructe, numai în gem, gem extra, jeleu şi jeleu extra;

- suc de fructe roşii, numai în gem şi în gem extra obţinut din măceşe, căpşuni, zmeură, agrişe, coacăze roşii, prune şi rubarbă;

- suc de sfeclă roşie, numai în gem şi jeleu obţinut din căpşuni, zmeură, agrişe, coacăze roşii şi prune;

- uleiuri esenţiale de citrice, numai în marmeladă şi marmelada jeleu;

- uleiuri şi grăsimi comestibile ca agenţi antispumare, în toate produsele;

- pectină lichidă, în toate produsele;

- coajă de citrice, în gem, gem extra, jeleu şi jeleu extra;

- frunze de Pelargonium odoratissimum, în gem, gem extra, jeleu şi jeleu extra, în cazul în care sunt obţinute din gutui;

- băuturi spirtoase, vin şi vin licoros, nuci, plante aromatice, condimente, vanilie şi extracte de vanilie, în toate produsele;

- vanilină, în toate produsele.

ANEXA Nr. 3: MATERII PRIME

1. Definiţii În cadrul prezentelor norme se aplică următoarele definiţii:

a) Fruct:

- fructul proaspăt, sănătos, fără deteriorări, conţinând toate elementele constitutive esenţiale şi suficient de copt pentru a putea fi utilizat după aplicarea procedeelor de spălare, îndepărtare a petelor, a vârfului şi a cozii;

- în cadrul prezentelor norme, roşiile, părţile comestibile ale tulpinilor de rubarbă, morcovii, cartofii dulci, castraveţii, dovlecii, pepenii galbeni şi pepenii verzi se consideră ca fiind fructe;

- termenul ghimbir defineşte rădăcina comestibilă a plantei de ghimbir în stare proaspătă sau conservată. Ghimbirul poate fi uscat sau conservat în sirop.

b) Pulpă (de fructe): partea comestibilă a fructului întreg, dacă este cazul fără coajă, seminţe, sâmburi şi alte astfel de elemente, care poate fi tăiată sau zdrobită, dar care nu a fost transformată în piure.

c) Piure (de fructe): partea comestibilă a fructului întreg, dacă este cazul fără coajă, seminţe, sâmburi şi alte astfel de elemente, care a fost transformată în piure prin pasare sau prin alt procedeu similar.

d) Extract apos (din fructe)

Extractele apoase din fructele care sunt supuse pierderilor în timpul procesului normal de fabricaţie conţin toate componentele solubile în apă ale fructului utilizat.

e) Zaharuri

Se autorizează următoarele zaharuri:

1. zaharurile definite conform actelor normative în vigoare;

2. sirop de fructoză;

3. zaharuri extrase din fruct;

4. zahăr nerafinat.

2. Tratamentul materiilor prime

a) Produsele definite la pct. 1 lit. a), b), c) şi d) pot fi supuse următoarelor tratamente:

- încălzire, refrigerare sau congelare;

- liofilizare;

- concentrare, în măsura în care tehnic este posibil;

- cu excepţia materiilor prime utilizate la fabricarea produselor "extra", se admite utilizarea dioxidului de sulf (E220) sau a sărurilor acestuia (E221, E222, E223, E224, E226 şi E227) ca auxiliari tehnologici, cu condiţia să nu se depăşească, în produsele definite la pct. 1 din anexa nr. 1 la norme, conţinutul maxim de dioxid de sulf stabilit prin actele normative în vigoare.

b) Caisele şi prunele utilizate la fabricarea gemului pot fi tratate prin alte procedee de deshidratare decât cele de liofilizare.

c) Coaja de citrice se poate conserva în saramură.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 776 din data de 5 noiembrie 2003

Descărcă textul

Poți descărca textul prezent, sau întreg textul dacă acesta are dimensiuni mai mari, folosind butonul de mai jos. 

Informații importante despre acest subiect sunt și în: