Ordinul 494/2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea carnii de porc

 

Ordinul 494/2002 din 2002.12.13
Status: Acte în vigoare
Versiune de la: 13 Decembrie 2002

Intră în vigoare:
13 Martie 2003 An

 

Ordinul 494/2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea carnii de porc

Dată act: 24-oct-2002

Emitent: Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor

Având în vedere prevederile art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 57/2002,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Hotărârii Guvernului nr. 166/2001 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, cu modificările ulterioare,

văzând Referatul de aprobare nr. 150.093 din 13 iunie 2002, întocmit de Direcţia de industrie alimentară, standarde, mărci şi licenţe,

ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, ministrul sănătăţii şi familiei şi preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor emit următorul ordin:

Art. 1

Se aprobă Normele cu privire la comercializarea cărnii de porc, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2

Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, prin direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti, respectiv prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi oficiile judeţene pentru protecţia consumatorilor, vor controla modul de respectare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 3

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare în termen de 3 luni de la data publicării.

-****-

Ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor,

Ilie Sârbu

Ministrul sănătăţii şi familiei,

Daniela Bartoş

Preşedintele Autorităţii Naţionale

pentru Protecţia Consumatorilor,

Rovana Plumb,

secretar de stat

ANEXĂ:

NORME cu privire la comercializarea cărnii de porc

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 906 din data de 13 decembrie 2002

 

Norma din 2002 cu privire la comercializarea carnii de porc

Norma din 2002 din 2002.12.13
Status: Acte în vigoare
Versiune de la: 13 Martie 2003

Intră în vigoare:
13 Martie 2003 An

 

Norma din 2002 cu privire la comercializarea carnii de porc

Dată act: 24-oct-2002

Emitent: Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

Art. 1

Prezentele norme stabilesc condiţiile pentru comercializarea cărnii de porc provenite din producţia internă sau din import.

Art. 2

(1) Carnea de porc destinată comercializării trebuie să îndeplinească condiţiile sanitare veterinare şi sanitare conform reglementărilor în vigoare, precum şi cerinţele din prezentele norme.

(2) Agenţii economici pot comercializa carnea de porc numai cu respectarea reglementărilor în vigoare şi a prevederilor prezentelor norme.

CAPITOLUL II: Definirea şi descrierea produsului

Art. 3

În sensul prezentelor norme, se înţelege prin:

(1) carne de porc - carnea destinată consumului uman, rezultată din sacrificarea porcinelor şi care nu a suferit nici un tratament în afara celui de conservare prin frig;

(2) semicarcase de porc cu sau fără cap - corpul porcului sacrificat cu emisiune sangvină integral realizată, eviscerat, tăiat în două pe linia mediană a coloanei vertebrale, fără limbă, organe genitale, păr, copite, osânză, rinichi şi diafragmă, cu plaga de sângerare curăţată;

(3) carne de purcel - carnea provenită de la purceii în greutate de până la 30 kg în viu; carne de purcel de lapte - carnea provenită de la purceii în greutate de până la 15 kg în viu, cu conformaţia specifică categoriei de vârstă;

(4) elemente de tranşare - porţiunile provenite din tranşarea semicarcaselor de porc prelucrate prin opărire sau jupuire. Se prezintă în mai multe variante:

a) muşchiuleţ; spată cu rasol şi ceafă; antricot cu cotlet; pulpă cu rasol - jambon; piept cu fleică; sau

b) muşchiuleţ; spată cu rasol; garf (ceafă + antricot + cotlet); pulpă cu rasol (jambon); piept cu fleică.

Elementele anatomice componente corespund descrierii şi condiţiilor de calitate de mai jos:

1. muşchiuleţ - marele, micul psoas şi iliacul situat sub vertebrele dorsolombare;

2. spată cu rasol şi ceafă - musculatura şi vertebrele din regiunea cervicală, inclusiv atlasul şi musculatura care îmbracă osul scapulum (lopăţica) şi osul humerus; este delimitată anterior de tăietura capului şi posterior de linia care trece prin dreptul vertebrei a 5-a în direcţie perpendiculară şi paralelă cu coasta; piesa include rasolul anterior;

3. antricot cu cotlet - muşchiul din regiunea dorsală şi lombară cu întregul suport osos, fiind delimitat anterior de a 5-a vertebră dorsală şi posterior de ultima vertebră lombară (inclusiv). În partea inferioară este delimitată de secţiunea ce trece între treimea superioară şi medie a coastelor şi linia de separare a muşchiului de fleică;

4. pulpă cu rasol (jambon) - musculatura şi suportul osos din regiunea bazinului, osul sacrum, 2 vertebre codale, femurul, rotula şi rasolul din spate;

5. spată cu rasol - musculatura care îmbracă osul scapulum (lopăţica) şi osul humerus. Limita din spate a tăieturii trece în dreptul vertebrei a 5-a în direcţia perpendiculară şi paralelă cu coastele. Se detaşează prin tăietură sub lopăţică şi deasupra coastelor, trecând prin muşchiul care leagă spata de antricot şi piept; cuprinde şi rasolul din faţă;

6. garf - musculatura cu suportul osos (vertebre) din regiunea cervicală, dorsală şi lombară, delimitându-se anterior de tăietura capului (atlas), iar posterior de prima vertebră sacrală (exclusiv). În partea inferioară este delimitată de secţiunea care trece între treimea superioară şi medie a coastelor pe toată lungimea garfului;

7. piept cu fleică - musculatura şi grăsimea intermusculară cu suportul osos al pieptului (stern) şi cele două treimi inferioare ale coastelor şi musculatura abdominală (fleica) care continuă marginea posterioară a coastelor până la delimitarea de pulpă (posterior) şi de cotlet (superior);

8. pistolet - porţiunile anatomice rămase după detaşarea muşchiuleţului, pieptului cu fleică şi a rasoalelor anterior şi posterior de la semicarcasă;

(5) Piese tranşate:

1. muşchiuleţ fasonat - marele, micul psoas şi iliacul situat sub vertebrele dorsolombare. Se curăţă de grăsimea aderentă;

2. cotlet cu os - muşchiul din regiunea lombară, cu suportul osos, cu sau fără slănină, cu sau fără şoriciul de acoperire, delimitat anterior de ultima vertebră dorsală (ultima coastă) şi posterior de prima vertebră sacrală (exclusiv), iar inferior de linia de separare a muşchiului de fleică;

3. cotlet fără os - porţiunea terminală a muşchiului dorsal din regiunea lombară (între ultima vertebră dorsală şi prima sacrală). Se dezosează, se degresează, se îndepărtează excesul de grăsime de la suprafaţă şi se fasonează lateral pe marginea inferioară a muşchiului;

4. cotlet parţial dezosat - cotletul cu os fără şira spinării (corpul vertebrelor şi apofizele spinoase), cu coastele secţionate la maximum 2 cm de la marginea inferioară a muşchiului dorsal;

5. antricot cu os - muşchiul din regiunea dorsală cu întregul suport osos (treimea superioară a coastelor, inclusiv vertebrele toracice cu apofize), delimitat anterior de prima vertebră dorsală (inclusiv), posterior de ultima vertebră dorsală (inclusiv), iar inferior de secţiunea care trece între treimea superioară şi medie a coastelor. Se prezintă cu sau fără slănină, cu sau fără şoriciul de acoperire;

6. antricot fără os - muşchiul din regiunea dorsală, bine fasonat. Se admite la suprafaţă prezenţa unei pelicule fasonate de slănină de până la 0,3 cm. Prezintă extremităţile drepte şi este bine fasonat, fără tăieturi în masa musculară, franjuri sau resturi de oase;

7. antricot parţial dezosat - antricotul cu os fără şira spinării (corpul vertebrelor şi apofizele spinoase), cu coastele secţionate la maximum 2 cm de la marginea inferioară a muşchiului dorsal;

8. ceafă cu os - musculatura din regiunea cervicală, cu suportul osos, delimitată anterior de tăietura capului (inclusiv prima vertebră atlas), iar posterior de prima vertebră dorsală (exclusiv). Se prezintă cu sau fără şoriciul de acoperire;

9. ceafă fără os - muşchiul cefei dezosat, degresat, bine fasonat. Se admite la suprafaţă prezenţa unui strat intermitent de 0,5 cm slănină, cu evidenţierea flaxului (fascia de acoperire) rămas pe muşchi. Prezintă extremităţile drepte şi este bine fasonat, fără tăieturi în masa musculară, franjuri sau resturi de oase;

10. pulpă cu os - musculatura şi suportul osos din regiunea bazinului (ilium, ischium şi pubis), oasele sacrum, două vertebre codale, femurul şi rotula. Este delimitată anterior de ultima vertebră lombară (exclusiv), la linia de separare de fleică, iar posterior de articulaţia femurotibiorotuliană (ce separă pulpa de rasolul din spate). Se prezintă cu sau fără slănină, şoriciul de acoperire; se prezintă şi fără suportul osos din regiunea sacrală; pulpa cu os fără slănină se prezintă fără oasele codale şi se admite la suprafaţă un strat discontinuu de 0,5 cm de slănină;

11. pulpă fără os - provine din prelucrarea pulpei cu os descrise la pct. 10, la care se îndepărtează oasele, grăsimea moale, flaxurile şi formaţiunile vasculare de pe suprafeţele prelucrate;

12. spată cu os - musculatura care îmbracă osul scapulum (lopăţica) şi osul humerus cu sau fără slănină şi şorici. Limita din spate a tăieturii trece în dreptul vertebrei a 5-a în direcţia perpendiculară şi paralelă cu coastele. Se detaşează prin tăietură sub lopăţică şi deasupra coastelor, trecând prin muşchiul care leagă spata de antricot şi piept. Limita de jos trece prin articulaţia humeroradiocubitală (cotul care o separă de rasol);

13. spată fără os - provine din prelucrarea spetei cu os descrise la pct. 12, la care se îndepărtează oasele, grăsimea moale, flaxurile şi formaţiunile vasculare de pe suprafeţele prelucrate;

14. piept - musculatura şi grăsimea intermusculară cu suportul osos (sternul şi cele două treimi inferioare ale coastelor). Pieptul este delimitat superior de antricotul cu os, secţionarea făcându-se în linie dreaptă, iar posterior de linia de separare de fleică. Se prezintă cu sau fără os, slănină şi şorici;

15. fleică - musculatura abdominală delimitată anterior de piept printr-o tăietură care urmăreşte marginea posterioară a coastelor, posterior de pulpă, iar superior de cotlet. Se prezintă acoperită cu slănină, cu sau fără şorici;

16. rasol din faţă (ciolan) - osul radial, ulnar şi primul rând de oase carpiene cu musculatură şi slănină de acoperire, fiind delimitat în partea superioară de articulaţia humeroradioulnară, iar în partea inferioară de articulaţia carpiană. Se prezintă cu sau fără şorici, fără păr, franjuri sau impurităţi;

17. rasol din spate (ciolan) - oasele tibia, peroneu şi primul rând de oase tarsiene, cu musculatură şi slănină de acoperire, fiind delimitat în partea superioară de articulaţia grasetului, iar în partea inferioară de articulaţia jaretului. Separarea rasolului de pulpă se face printr-o secţiune perpendiculară pe articulaţia femurotibiorotuliană, urmând linia descendentă ce separă muşchii gastrocnemieni (muşchi situaţi în continuarea pulpei şi care rămân la pulpă) de restul muşchilor care acoperă oasele tibia şi peroneul. Se prezintă cu sau fără şorici, fără păr, franjuri sau impurităţi;

18. slănină tare - slănina de guşă, precum şi slănina de acoperire a musculaturii dorsale, rezultate din degresarea carcaselor cu sau fără şorici. Se prezintă în bucăţi întregi, de forme aproximativ regulate, care să nu prezinte păr, cheaguri de sânge, resturi de oase;

19. slănină moale - slănina rezultată din zona abdominală sau din fasonarea pieselor anatomice şi a carcaselor de porc. Se prezintă în bucăţi mici, fără şorici, păr, cheaguri de sânge, resturi de oase etc.;

20. carne de porc lucru (carne pentru gătit) - carnea provenită din tranşarea, dezosarea, alegerea şi fasonarea tuturor porţiunilor anatomice prelucrate în diverse scopuri. Carnea de porc lucru poate proveni şi din alegerea cărnii de pe căpăţânile de porc, de la grăsimile crude cu inserţie de carne şi din dezosarea şi fasonarea spetei. Carnea se prezintă în bucăţi de maximum 200 g, fără flaxuri, cheaguri de sânge, contuzii, resturi de oase, corpuri străine, resturi de şorici;

21. oase garf - oasele şirei spinării de la porc, cu sau fără treimea superioară a coastelor, cu musculatura inter-costală şi dintre apofizele spinoase şi transversale, provenite după înlăturarea slăninii de acoperire şi a musculaturii din zona respectivă. Se admit coada şi sternul;

22.coaste - coastele fără carne şi slănină, rezultate în urma tranşării şi dezosării regiunii toracice, legate între ele prin musculatura intercostală şi ţesut conjunctiv;

23.şoriciul de porc - stratul dermic care acoperă suprafaţa externă a slăninei;

24.oase cu valoare - oasele rezultate din dezosarea pulpei, ciolanului, apofizelor spinoase etc.;

25.picioare de porc - se obţin prin detaşarea de rasol la nivelul articulaţiei carpometacarpiene şi tarsometatarsiene, rămânând acoperite cu şorici; fără păr şi unghii;

26.căpăţâni de porc - se obţin detaşându-se printr-o incizie făcută la locul de unire a cutiei craniene cu prima vertebră cervicală (atlas). Se prezintă despicate în jumătăţi, fără creier, ochi, slung şi limbă cu guşă sau fără guşă, cu sau fără urechi, bine curăţate de păr;

(6)carne de porc separată mecanic - pasta cu granulaţie fină obţinută prin separarea mecanică a cărnii de pe oasele carcasei de porc, exclusiv cea de pe oasele capului, extremităţile membrelor sub articulaţia carpiană şi tarsiană şi de pe vertebrele coccigiene.

CAPITOLUL III: Clasificarea carcaselor de porc

Art. 4

(1) Carcasele de porc se clasifică pe baza determinării procentului de ţesut muscular.

(2) Pe baza acestui criteriu carcasele se încadrează în următoarea grilă de clasificare:

Clasa

Procent de ţesut muscular din greutatea carcasei

S

peste 60

E

55-60

U

50-55

R

45-50

O

40-45

P

sub 40

(3)Excepţie de la încadrarea în clase fac carcasele provenite din sacrificarea scroafelor şi vierilor cu greutatea peste 120 kg în viu şi a porcilor cu greutatea sub 60 kg în viu.

(4)Normele tehnice de aplicare a sistemului de clasificare se elaborează de către Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor până la data de 31 decembrie 2004.

CAPITOLUL IV: Carnea de porc separată mecanic

Art. 5

(1) Materia primă utilizată la obţinerea cărnii de porc separate mecanic trebuie să fie obţinută şi să corespundă prevederilor legale în vigoare.

(2) Este interzisă utilizarea drept materie primă a cărnii de pe oasele capului, extremităţile membrelor sub articulaţia carpiană şi tarsiană şi de pe vertebrele coccigiene, rezultată după tranşarea carcaselor şi a porţiunilor anatomice de porc.

(3) Carnea de porc separată mecanic se obţine şi se utilizează în unităţi autorizate sanitar-veterinar, cu respectarea normelor sanitare şi sanitare veterinare în vigoare.

Art. 6

(1) Carnea de porc separată mecanic se utilizează numai în fabricaţia produselor din carne supuse obligatoriu tratamentului termic la minimum +720C, cu timp de menţinere de 20 de minute în centrul geometric al produsului, sau altei combinaţii timp/temperatură care să asigure aceeaşi securitate a produsului.

(2) În cazul în care carnea separată mecanic se obţine în unităţi de abatorizare a porcilor, timpul maxim între obţinerea materiei prime şi utilizarea ei pentru fabricarea cărnii separate mecanic trebuie să fie de maximum 48 de ore.

(3) Carnea separată mecanic se depozitează în spaţiu frigorific la -180C, cu menţionarea datei abatorizării şi a datei dezosării.

(4) Carnea de porc separată mecanic, care provine din alte unităţi decât cea în care se foloseşte ca materie primă, trebuie să fie ambalată, etichetată şi însoţită de documente conform prevederilor legale în vigoare.

CAPITOLUL V: Forme de comercializare a cărnii de porc

Art. 7

(1) Carcasele de porc sunt comercializate sub formă de semicarcase în următoarele tipuri:

a) semicarcasă de porc opărit, cu cap şi picioare;

b) semicarcase de porc opărit, fără cap şi picior anterior;

c) semicarcasă de porc opărit, fără cap şi picioare;

d) semicarcase de porc jupuit, fără cap şi picioare;

e) semicarcase de porc degresate, fără cap şi picioare, cu stratul de slănină de acoperire îndepărtat de pe întreaga suprafaţă a carcasei, admiţându-se o grosime medie de 0,5 cm de slănină în strat discontinuu.

(2) Porţiunile decupate şi piesele tranşate se comercializează în variantele prezentate la art. 3 alin. (4) şi (5).

- Se comercializează şi combinaţii de piese tranşate, cu păstrarea integrităţii anatomice a acestora.

- Piesele tranşate de porc se comercializează sub formă preambalată sau nepreambalată, degresate sau cu slănină, cu os sau fără os.

- Comercializarea muşchiuleţului către consumatorul final se face doar sub formă degresată. În cazul comercializării pieselor tranşate cu os proporţia acestuia va fi de maximum 20%.

- La comercializarea cărnii de porc lucru, furnizorul declară şi garantează conţinutul de grăsime. Carnea de porc lucru destinată consumatorului final va avea conţinutul de grăsime de maximum 35%.

(3) Denumirea sub care se comercializează carnea de porc prevăzută la art. 3 se completează, după caz, cu expresiile "degresată", "dezosată" şi se înscrie conform reglementărilor în vigoare pe eticheta produsului, pentru informarea corectă şi completă a consumatorului.

(4) În funcţie de starea termică carnea de porc se comercializează:

a) refrigerată - la maximum +40C, determinată la os pentru semicarcase şi în profunzime pentru celelalte forme de prezentare;

b) congelată - la minimum -180C, determinată la os pentru semicarcase şi în profunzime pentru celelalte forme de prezentare.

CAPITOLUL VI: Condiţii tehnice de calitate

Art. 8

(1) Proprietăţi organoleptice

a) Carnea de porc

Starea termică

Refrigerată

Congelată

După decongelare

Aspectul

La suprafaţă, peliculă uscată; în secţiune uşor umedă; tendoane lucioase, elastice şi tari, suprafeţe articulare lucioase; lichidul sinovial limpede; ţesutul conjunctiv alb-sidefiu şi elastic; la atingerea cu degetul, senzaţie de rece, fără a se lipi

Bloc compact, acoperit uneori cu un strat subţire de cristale fine

Suprafaţa cărnii umedă; poate prezenta o peliculă uscată; în secţiune: netedă şi umedă; la apăsarea cu degetul exprimă relativ uşor suc opalescent; ţesut conjunctiv fără luciu

Culoarea

La suprafaţă peliculă de culoare roz până la roşu; în secţiune culoare caracteristică porţiunii anatomice

Caracteristica porţiunii anatomice

La suprafaţă, culoare de la roz până la roşu închis; ţesutul conjunctiv şi grăsimea interfasciculară de culoare roşiatică; sucul de carne opalescent, de culoare roşiatică

Consistenţa

Fermă şi elastică, atât la suprafaţă, cât şi în secţiune; prin apăsare cu degetul revine la forma iniţială; prin presare exprimă greu suc limpede

Tare; prin lovire cu obiecte tari dă un sunet clar

Elasticitate micşorată; urmele formate prin apăsare cu degetul revin greu şi incomplet

Mirosul

Plăcut, caracteristic

Fără miros

Plăcut, caracteristic

Caracteristicile slăninii

Grăsimea de culoare albă, albă-roz; moale; la frecare, senzaţie de unsuros

Consistenţă tare; aspect mat; culoare caracteristică

Consistenţă uşor micşorată; culoarea grăsimii interfasciculare cu nuanţă roşiatică

Caracteristicile măduvei oaselor

Umple în întregime canalul medular al oaselor; culoarea variabilă cu vârsta animalului, de la roz-gălbui la galben-cenuşiu; elastică pe secţiune, cu aspect lucios

-

Uşor dezlipită de pereţii canalului medular al oaselor; consistenţă micşorată; culoare cu nuanţă roşiatică

Caracteristicile bulionului

Limpede, aromat; la suprafaţă apar steluţe sau insule de grăsime, cu miros şi gust plăcute

-

Uşor tulbure; aromă mai puţin exprimată decât la carnea refrigerată

b) Carnea de porc separată mecanic

Caracteristici

Condiţii de admisibilitate

Starea termică

Refrigerată

Congelată

Aspectul

Pastă cu granulaţie fină, fără fragmente de oase şi corpuri străine

Bloc compact acoperit cu cristale fine de gheaţă; în secţiune aceleaşi caracteristici ca la starea refrigerată

Culoarea

De la roz spre roşiatică

 

Consistenţa

Moale, păstoasă

Tare

Mirosul

Caracteristic, fără miros străin

 

Verificarea proprietăţilor organoleptice se realizează conform STAS 7586-75.

(2) Proprietăţi fizico-chimice

a) Carnea de porc

Caracteristici

Condiţii de admisibilitate

Metode de analiză

Starea termică a cărnii

Refrigerată

Congelată

Azot uşor hidrolizabil, NHa/100 g, maxim

35

35

STAS 9065/7-74

PH

5,6-6,2

STAS 9065/8-74

Reacţia pentru hidrogen sulfurat

Negativă

STAS 9065/11-75

Reacţia Kreis

Negativă

STAS 9065/10-75

Reacţia pentru identificarea amoniacului (metoda cu reacţia Nessler)

Negativă

STAS 9065/7-74

b) Carnea de porc separată mecanic

Caracteristici

Condiţii de admisibilitate

Metode de analiză

Refrigerată

Congelată

Proteină, %, minim

14

STAS 9065/4-81

Substanţe grase, %, maxim

25

STAS 9065/2-73

Umiditate, % maxim

65

STAS 9065/3-73

Colagen, % raportat la proteina totală

15

STAS 9065/13-81

Reacţia Kreis

Negativă

STAS 9065/10-75

Reacţia pentru hidrogen sulfurat

Negativă

STAS 9065/11-75

    

(3) Proprietăţi microbiologice şi toxicologice

Carnea de porc, inclusiv carnea de porc separată mecanic, trebuie să se încadreze în parametrii microbiologici şi toxicologici (metale grele, reziduuri chimice), în limitele maxim admise stabilite prin legislaţia sanitară şi sanitară veterinară în vigoare.

Art. 9

(1)Verificarea calităţii cărnii se face prin verificarea loturilor de produs. Lotul va fi format din cantitatea de carne de porc provenită de la acelaşi furnizor, în aceeaşi zi de fabricaţie, din acelaşi sortiment, din aceeaşi specie, acelaşi tip de prelucrare, din aceeaşi stare termică şi care provine de la acelaşi producător.

(2)Verificarea calităţii produselor se efectuează de către fiecare producător pentru certificarea calităţii.

CAPITOLUL VII: Ambalare, marcare, etichetare, depozitare, transport şi documente

Art. 10

(1) Ambalarea, marcarea şi etichetarea se efectuează cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(2) Pe etichetă se va menţiona o singură stare termică a cărnii. Data durabilităţii minimale pentru produsele congelate şi data limită de consum pentru produsele refrigerate se stabilesc de către producător şi se înscriu conform normelor în vigoare privind etichetarea alimentelor.

(3) În unităţile de producţie, în funcţie de starea termică, carnea de porc se depozitează la temperatura de maximum +40C, determinată la os pentru semicarcase refrigerate şi în profunzime pentru celelalte forme de prezentare refrigerate, şi la temperatura de minimum -180C, determinată la os pentru semicarcase congelate şi în profunzime pentru celelalte forme de prezentare congelate.

(4) Mijloacele pentru transportul cărnii de porc trebuie să îndeplinească cerinţele legislaţiei în vigoare şi să fie autorizate sanitar veterinar.

(5) Fiecare transport va fi însoţit de certificatul de sănătate publică veterinară eliberat de medicul veterinar oficial care asigură supravegherea unităţii.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 906 din data de 13 decembrie 2002

 

Descărcă textul

Poți descărca textul prezent, sau întreg textul dacă acesta are dimensiuni mai mari, folosind butonul de mai jos. 

 


Informații importante despre acest subiect sunt și în:

 

2006/ 560 Ordin

Ordinul 560/2006 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea produselor din carne

2006/1271 Ordin

Ordinul 1271/2006 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea produselor din carne

2006/ 339 Ordin

Ordinul 339/2006 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea produselor din carne

2006/ 210 Ordin

Ordinul 210/2006 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea produselor din carne