Cyclospora cayetanensis este un parazit protozoar care provoacă boala gastrointestinală ciclosporioză. Persoanele infectate elimină în fecale o formă neinfecțioasă a parazitului, care necesită o perioadă prelungită de expunere la mediu pentru a se transforma în formă infecțioasă. În țările dezvoltate, ciclosporioza este de obicei asociată cu călătoriile internaționale sau cu consumul de produse importate. Cu toate că este puțin probabil să apară în România, globalizarea comerțului și achiziția de materii prime din diversele colțuri ale lumii poate duce, involuntar la apariția acestui pericol biologic. De aceea firmele interesate, care utilizează materii prime susceptibile, din zone cu probabilitate ridicată la prezența acetui pericole, trebuie să îl ia in considerare în programele HACCP.

Fișă de informații despre pericole HACCP

CATEGORIE: Pericole Micobiologice

 DENUMIRE: Cyclospora cayetanensis

1. Informații generale

Cyclospora cayetanensis este un parazit microscopic care cauzează o boală cunoscută sub numele de ciclozporiază. Este o protozoară care infectează intestinul subțire al omului, fiind transmisă prin ingestia de alimente sau apă contaminate cu oochisturi mature. Cyclospora este un pericol biologic asociat frecvent cu alimentele proaspete și cu apa.

2. Surse comune

Cyclospora cayetanensis este asociată cu următoarele alimente și modalități de contaminare:

Alimente contaminate:

Modalități de contaminare:

3. Proprietăți și metode comune de control

Generalități despre germen: 

Temperatură, pH și alte informații utile:

4. Ce simptome dă prin consumul alimentelor contaminate?

Consumul de alimente contaminate poate provoca ciclozporiază, caracterizată prin:

Simptomele pot apărea la 1-2 săptămâni după ingestie și pot dura câteva săptămâni sau chiar luni dacă nu sunt tratate.

5. Cum este distrus?

Distrugerea parazitului:

Măsuri de protecție pentru alimente:

Măsuri de protecție generale:

6. Contaminare încrucișată

Referințe & Detalii 

Descrierea organismului

C. cayetanensis este un protozoar parazit care aparține phylum-ului Apicomplexa, subclasei Coccidiaina și familiei Eimeriidae. Multe specii de Cyclospora au fost identificate la animale. Cu toate acestea, C. cayetanensis este singura specie identificată la om și pare să fie limitată la această gazdă (Arrowood 2003; Ortega și Sanchez 2010). Odată sporulate, organismele din genul Cyclospora au un oochist care conține două sporochiste, iar fiecare sporochist conține doi sporozoiți. Oochisturile C. cayetanensis sunt sferice, măsurând  8-10µm în diametru și, ca atare, sunt mai mici decât multe alte specii de Cyclospora (Ortega et al. 1994; Lainson 2005; Smith 2007).

Caracteristici de creștere și supraviețuire

C. cayetanensis se poate înmulți numai în interiorul gazdei. Factorii care influențează supraviețuirea oochisturilor neporulate și sporulate în mediu sunt puțin cunoscuți. Datele disponibile sugerează că viabilitatea oochisturilor neporulate este menținută timp de până la două luni atunci când sunt depozitate la 4°C (după cum reiese din sporularea care are loc după depozitarea timp de o săptămână la 30°C) (Smith et al. 1997). Sathyanarayanan și Ortega (2004) și Ortega et al. (2008) au demonstrat că oochisturile nesporulate de C. cayetanensis sunt rezistente la pesticidele utilizate în mod obișnuit în ferme și la dezinfectanții utilizați de industria alimentară. 

Sporularea oochisturilor de Cyclospora are loc în mod optim în intervalul de temperatură 22-32°C, 20-60% din oochisturile purificate sporulând în 2 săptămâni. Rata de sporulare încetinește la temperaturi în afara acestui interval (Ortega et al. 1993; Smith et al. 1997; Sathyanarayanan și Ortega 2006). Un studiu efectuat de Sathyanarayanan și Ortega (2006) a demonstrat că sporularea a fost împiedicată după 2 zile la -20°C sau după expunerea la temperaturi extreme de  -70 sau 70°C timp de 15 minute. Ortega și Liao (2006) au arătat că încălzirea cu microunde a  C. cayetanensis la 96°C timp de 45 de secunde a scăzut dramatic nivelul sporulării, dar nu a inhibat complet sporularea.

Simptomele bolii

Infecția cu Cyclospora are o gamă largă de rezultate, de la absența simptomelor clinice ale bolii (infecție asimptomatică) până la diaree severă care duce la deshidratare și pierdere în greutate. Alte simptome pot include anorexie, greață, vărsături, balonare abdominală, crampe, oboseală, dureri corporale și febră slabă. Debutul bolii este de 2-14 zile (medie de 7 zile). La persoanele netratate poate apărea un ciclu de simptome remitente și recidivante care durează de la săptămâni la luni. Depunerea de oochisturi are loc în timpul bolii și poate continua timp de câteva săptămâni după ce simptomele au dispărut (Arrowood 2003; Smith 2007; Hall et al. 2012). Infecția cu C. cayetanensis poate duce la sechele pe termen lung, inclusiv malabsorbție, boală biliară, sindrom Reiter (artrită reactivă) și sindrom Guillain-Barré (o afecțiune a sistemului nervos periferic care provoacă paralizie) (Herwaldt 2000; Ortega și Sanchez 2010).

Virulență și infectivitate

 În prezent, nu există  metode de cultivare in vitro pentru a determina infectivitatea oochisturilor de Cyclospora și, prin urmare, cunoștințele despre factorii care influențează virulența C. cayetanensis sunt limitate (Ortega și Sanchez 2010). 

Oochisturile de C. cayetanensis nu sunt sporulate și nu sunt infecțioase atunci când sunt eliminate în fecale și se crede că este necesară o perioadă prelungită în afara gazdei pentru ca oochisturile să sporuleze și să devină infecțioase. Factorii care afectează procesul de sporulare a C. cayetanensis nu sunt bine caracterizați, însă temperatura ambiantă și prezența unor concentrații mai mari de oxigen atmosferic par să fie implicate (Smith 2007).

Cyclospora spp. pare să aibă o afinitate mai mare de fixare pentru anumite tipuri de produse proaspete. De exemplu, se crede că proiecțiile fine, asemănătoare părului, de pe suprafața zmeurei facilitează fixarea oochisturilor "lipicioase" de Cyclospora. Adezinele responsabile pentru această fixare puternică sunt necunoscute (Ortega și Sanchez 2010). 

Modul de transmitere

C. cayetanensis se transmite pe cale fecal-orală prin consumul de apă sau alimente contaminate. Transmiterea directă de la persoană la persoană este puțin probabilă, deoarece oochisturile eliminate de indivizi nu sunt infecțioase și necesită perioade lungi de timp în afara gazdei pentru a sporula (Ortega și Sanchez 2010; Hall et al. 2012).

Figura 1: Ciclul de viață al C. cayetanensis (CDC-DPDx 2009)

(Smith 2007; CDC-DPDx 2009; Ortega și Sanchez 2010)

 Incidența bolilor și date privind focarele

C. cayetanensis a fost semnalată în întreaga lume, însă este mai frecventă în mediile tropicale și subtropicale și în multe țări în curs de dezvoltare, în special în unele părți din America de Sud, Caraibe și Asia. Incidența C. cayetanensis este sezonieră, cazurile apărând cel mai frecvent primăvara și vara (Ortega și Sanchez 2010; Chacin-Bonilla 2010; Hall et al. 2012).

Infecția cu C. cayetanensis nu este o boală cu declarare obligatorie în Australia sau Noua Zeelandă și, prin urmare, sunt disponibile foarte puține date. În Statele Unite (SUA), rata de notificare a ciclosporiozei în 2010 a fost de 0,07 cazuri la 100 000 de locuitori, ceea ce a reprezentat o creștere față de rata din 2009 de 0,05 cazuri la 100 000 de locuitori (CDC 2012).

Focarele de C. cayetanensis au fost asociate în mare parte cu produse proaspete (a se vedea tabelul 1).

Tabelul 1: Focare majore selectate de toxiinfecție alimentară asociate cu C. cayetanensis (> 50 de cazuri și/sau ≥ 1 deces)

Prezența în alimente

C. cayetanensis a fost identificată în studiile internaționale privind produsele proaspete. Dixon et al. (2013) au detectat Cyclospora spp. în 1,7 % din frunzele verzi ambalate achiziționate din magazinele alimentare din Canada (n=544). Într-un studiu privind ierburile din Vietnam, 10,4 % din eșantioanele de busuioc (n=96), 11,6 % din cele de coriandru (n=86) și 7,7 % din cele de maghiran (n=26) au fost pozitive pentru oochisturi de Cyclospora spp. (Tram et al. 2010). Ortega et al. (1997) au detectat oochisturi de C. cayetanensis în 1,7% din legumele prelevate din piețele din Peru (n=172). În Nepal, Cyclospora spp. a fost detectată în apa potabilă și pe varză și salată (Sherchand et al. 1999). 

Deoarece infecțiile cu C. cayetanensis au fost observate numai la om (Ortega și Sanchez 2010), nu pare să existe un rezervor animal. Este probabil ca cea mai importantă transmitere să aibă loc atunci când apele uzate sau apa contaminată cu fecale umane au fost aplicate culturilor horticole (Dawson 2005). Acest lucru se poate întâmpla prin utilizarea de apă contaminată pentru aplicarea pesticidelor, prin stropirea cu apă contaminată a produselor horticole pentru menținerea prospețimii sau prin spălarea produselor în apă contaminată extrasă din iazuri, lacuri sau râuri. Mâinile contaminate ale manipulatorilor de alimente, coșurile și containerele din piețe pot duce, de asemenea, la contaminarea produselor (Sherchand et al. 1999; Ortega și Sanchez 2010; Tram et al. 2010).

Factorii gazdei care influențează boala

Persoanele de toate vârstele sunt susceptibile la infecția cu C. cayetanensis. Copiii mici, persoanele în vârstă și persoanele imunocompromise dezvoltă simptome clinice mai severe. În zonele endemice, severitatea simptomelor și durata infecției tind să scadă după infecții repetate, sugerând o posibilă imunitate la copiii mai mari și la adulți (Ortega și Sanchez 2010).

Răspunsul la doză

Numărul de oochisturi de C. cayetanensis necesar pentru a provoca infecția nu este cunoscut; cu toate acestea, se presupune că este scăzut (posibil de până la 10 oochisturi) pe baza datelor provenite din investigațiile privind focarele (Smith 2007; RTI International 2009). 

Lecturi recomandate și linkuri utile

FDA (2012) Bad bug book: Foodborne pathogenic microorganisms and natural toxins handbook, 2nd ed, US Food and Drug Administration, Silver Spring, p. 127-129.
Ortega YR, Sanchez R (2010) Update on Cyclospora cayetanensis, a food-borne and waterborne parasite. Reviste de microbiologie clinică 23(1):218-234
Smith HV (2007) Cyclospora. Cap 10 În: Simjee S (ed) Foodborne Diseases. Humana Press, Totowa, p. 277-301

Referințe

Arrowood MJ (2003) Cyclospora cayetanensis. Cap 29 În: Miliotis MD, Bier JW (eds) International Handbook of Foodborne Pathogens. Marcel Dekker, New York, p. 503-510
CDC (2004) Focar de ciclosporioză asociat cu mazărea de zăpadă - Pennsylvania, 2004. Morbidity and Mortality Weekly Report 53(37):876-878
CDC-DPDx (2009) Laboratory identification of parasites of public health concern - Paraziți și sănătate.
CDC (2012) Summary of notifiable diseases - United States, 2010. Morbidity and Mortality Weekly Report 59(53):1-111
Chacin-Bonilla L (2010) Epidemiologia Cyclospora cayetanensis: O revizuire axată pe zonele endemice. Acta Tropica 115(3):181-193
Dawson D (2005) Paraziții protozoari de origine alimentară. Jurnalul internațional de microbiologie alimentară 103(2):207-227
Dixon B, Parrington L, Cook A, Pollari F, Farber J (2013) Detectarea Cyclospora, Cryptosporidium și Giardia în verdețuri cu frunze ambalate gata pentru consum în Ontario, Canada. Journal of Food Protection 76(2):307-313
Gibbs RA, Nanyonjo R, Pingault NM, Combs BG, Mazzucchelli T, Armstrong P, Tarling G, Dowse GK (2013) Un focar de infecție cu Cyclospora pe o navă de croazieră. Epidemiologie și infecție 141:508-516
Hall RL, Jones JL, Hurd S, Smith G, Mahon BE, Herwaldt BL (2012) Supraveghere activă bazată pe populație pentru infecția cu Cyclospora - Statele Unite, Rețeaua de supraveghere activă a bolilor de origine alimentară (FoodNet), 1997-2009. Boli infecțioase clinice 54(Suppl 5): S411-S417
Herwaldt BL (2000) Cyclospora cayetanensis: O revizuire, cu accent pe focarele de ciclosporioză din anii 1990. Boli infecțioase clinice 31:1040-1057
Herwaldt BL, Ackers ML, Grupul de lucru Cyclospora (1997) Un focar în 1996 de ciclosporioză asociată cu zmeura importată. New England Journal of Medicine 336:1548-1556
Ho AY, Lopez AS, Eberhart MG, Levenson R, Finkel BS, da Silva AJ, Roberts JM, 
Orlandi PAJ, Johnson CC, Herwaldt BL (2002) Focar de ciclosporioză asociat cu zmeură importată, Phildelphia, Pennsylvania, 2000. Boli infecțioase emergente 8(8): 783-788
Lainson R (2005) Genul Cyclospora (Apicomplexa: Eimeriidae), cu o descriere a Cyclospora schneideri n.sp. în șarpele Anilius scytale scytale (Aniliidae) din Brazilia amazoniană - O revizuire. Memórias do Instituto Oswaldo Cruz 100(2):103-110
Milord F, Lampron-Goulet E, St-Amour M, Levac E, Ramsay D (2012) Cyclospora cayetanensis: O descriere a aspectelor clinice ale unui focar în Quebec, Canada. Epidemiologie și infecție 140:626-632
Ortega YR, Liao J (2006) Inactivarea cu microunde a sporulării Cyclospora cayetanensis și viabilitatea oochisturilor Cryptosporidium parvum. Journal of Food Protection 69(8):1957-1960
Ortega YR, Sanchez R (2010) Update on Cyclospora cayetanensis, a food-borne and waterborne parasite. Reviste de microbiologie clinică 23(1):218-234
Ortega YR, Gilman RH, Sterling CR (1994) Un nou parazit coccidian (Apicomplexa: Eimeriidae) de la om. Jurnalul de Parazitologie 80(4):625-629
Ortega YR, Mann A, Torres MP, Cama V (2008) Eficacitatea dioxidului de clor gazos ca sanitizant împotriva Cryptosporidium parvum, Cyclospora cayetanensis și 
Encephalitozoon intestinalis. Journal of Food Protection 71(12):2410-2414
Ortega YR, Sterling CR, Gilman RH, Cama VA, Diaz F (1993) Cyclospora species - Un nou protozoar patogen al oamenilor. New England Journal of Medicine 328(18):1308-1312
Ortega YR, Roxas CR, Gilman RH, Miller NJ, Cabrera L, Taquiri C, Sterling CR (1997) Izolarea Cryptosporidium parvum și Cyclospora cayetanensis din legume colectate în piețele dintr-o regiune endemică din Peru. American Journal of Tropical Medicine and Hygiene 57(6):683-686
RTI International (2009) Fresh produce risk ranking tool summary: Identification of priority pathogen-commodity combinations for quantitative microbial risk assessment.
Sathyanarayanan L, Ortega Y (2004) Efectele pesticidelor asupra sporulării 
Cyclospora cayetanensis și viabilitatea Cryptosporidium parvum. Journal of Food Protection 67(5):1044-1049
Sathyanarayanan L, Ortega Y (2006) Efectele temperaturii și ale diferitelor matrici alimentare asupra sporulării oochistului Cyclospora cayetanensis. Journal of Parasitology 92(2):218-222
Sherchand JB, Cross JH, Jimba M, Sherchand S, Shrestha MP (1999) Study of 
Cyclospora cayetanensis în unitățile de asistență medicală, apele reziduale și legumele cu frunze verzi din Nepal. The Southeast Asian Journal of Tropical Medicine and Public Health 30(1):58-63
Smith HV (2007) Cyclospora. Cap 10 În: Simjee S (ed) Foodborne Diseases. Humana Press, Totowa, p. 277-301
Smith HV, Paton CA, Mtambo MMA, Girdwood RWA (1997) Sporularea oochisturilor de Cyclospora sp. Microbiologie aplicată și de mediu 63(4):1631-1632
Tram NT, Hoang LMN, Cam PD, Chung PT, Fyfe MW, Issac-Renton JL, Ong CSL (2010) Cyclospora spp. în ierburi și probe de apă colectate din piețe și ferme din Hanoi, Vietnam. Medicină tropicală și sănătate internațională 13(11):1415-1420

Autorul articolului

Danut Pasu

Consultant

Profilul autorului

Trimite un mesaj autorului

Trimite mesaj autorului

Nume Prenume *

Adresa de email *

Scrie mesaj către autorul articolului: *

Titlul articolului *

Link: *

Cod de verificare *

Termeni și Condiții *

Sunt de acord cu Termenii și Condiții

Trimite

Te rugăm să evaluezi articolul:

Relevanță *

Claritate *

Exactitate științifică *

Actualitate & Conformare *

Spune opinia ta Comunității

 

 

---

Informații importante despre acest subiect sunt și în:

 

Ghidul: Timpi și Temperaturi Optime pentru Prepararea Cărnii de Pasăre

Codificarea culorilor în industria alimentară - scurt Ghid pentru siguranța și igiena producției

Culorile au avut, încă din cele mai vechi timpuri, o semnificație profundă pentru oameni, devenind simboluri puternice în diverse culturi. În anumite societăți, culoarea însăși este considerată un...

Posterul - temperaturile sigure în producția alimentelor

Igiena mâinilor - SMSA-SOP-01