Ce este o toxiinfecție alimentară și cum diferă de alte tulburări digestive?
Toxiinfectia alimentară este o boală cauzată de consumul de alimente sau băuturi contaminate cu microorganisme patogene sau toxinele acestora. Acestea pot include bacterii, viruși, paraziți sau toxine produse de microorganisme. Cauzele toxiinfecției alimentare și cauzele cele mai frecvente le puteți citi în Când produsele alimentare devin sursă de toxiinfecții alimentare
Atenție
Nu toate tulburările digetive, scaunele diareice au durerile de burtă sunt toxiinfecții alimentare
Tulburările digestive pot fi cauzate de o varietate de factori, inclusiv:
• Intoleranțe alimentare (ex.: intoleranță la lactoză).
• Alergii alimentare.
• Afecțiuni gastrointestinale (ex.: sindromul colonului iritabil).
• Stres sau alte cauze non-infecțioase.
Diferențierea între toxiinfecțiile alimentare și alte tulburări digestive este importantă pentru a aplica măsurile corecte de control și prevenire.
Cum se realizează o anchetă epidemiologică în cazul unei toxiinfecții alimentare?
Pentru a ști la ce să vă așteptați în cazul puțin probabil de a fi implicați într-o anchetă TIA este important să știți cum se desfășoară (sau cum ar trebui să se desfășoare) o astfel de anchetă.
O anchetă epidemiologică are ca scop identificarea sursei focarului, a modului de transmitere și implementarea măsurilor de control pentru a preveni alte cazuri. Procesul implică mai multe etape:
1. Detectarea și raportarea cazurilor
• Identificarea simptomelor comune: Persoanele afectate prezintă simptome similare, cum ar fi diaree, vărsături, febră și dureri abdominale. Poate să apară o toxiinfecție alimentară la o singură persoană dacă persoana respectivă consuma doar ea singură o conservă contaminată în toxina botulinică. În general firmele produc cantități mari de alimente. Deci logic este ca simptomele, în caz de toxiinfectie alimentară să apară l aun număr mare de oameni. Spre exemplu la 80 din 100 de persoana de la o cumătrie care au mâncat sarmale. 20 au mancat una sau nu au mancat de loc, sau sunt rezistenți la agentul cauzal.
• Raportarea către autoritățile sanitare: Medici sau spitale raportează cazurile suspecte de toxiinfecție alimentară. Aceștia raportează autorităților după ce stabilesc diagnosticul prezumtiv de TIA pe baza simtomelor clinice pană la venirea rezultatelor de laborator. Un element important în stabilirea diagnosticului este numărul de cazuri. Dacă 2 persoane au simptome digestive din 20 nu înseamnă că este un focar de TIA neapărat dar nu este nici infirmat. Investigațiile oficiale se declanșează de îndată.
2. Alerta alimentară
• Alerta alimentară Inspectorii DSP, deschid o alertă de suspiciune TIA unde descriu simptomele, numărul persoanelor, si datele relevante care sunt colectate de la medicii care au stabilit diagnosticul și au raportat cazurile.
• Instituțiile care anchetează: Alerta este transmisa prin RASFF - sistemul european de alertare. Inspectorii DSP au atribuții de a ancheta la fața locului, recoltează probe din alimentele suspicionate, realizează interviuri cu angajații și administratorul. Medicii veterianari oficiali din DSVSA recolteaza probe, verifica amanunțit întreaga unitate, stabilesc trasabilitatea tuturor produselor alimentare incriminate pentru a identifica exact întreg lanțul de productie. Au dreptul și obligația să realizeze un dosar cu toate documentele relevante care demonstrează trasabilitatea, sursa, modul de procesare, prelucrare, transport, depozitare și comercializare a produselor alimentare incriminate. Rolul acestor demersuri este de a identifica absolut toate alimentele incriminate de la sursa lor inițială pană la consumator și să identifice cauza contaminării. Acestia, dacă consideră necesar, dispun prin RASFF toate măsurile pentru ca toate produsele alimentare incriminate (pe baza numărului de lot si a altor date de identificare) să fie restrictionate la comercializare sau la retragerea de pe piață. Următoarele măsuri sau măsurile definitive se aplică după confirmarea bolii de către medicii din cadrul DSP. In cazul în care este incriminată o unitate de producție și datele adunate în timpul inspecției amanunțite arată că există încălcări grave ale legislației sau suspiciunea rezonabilă că este foarte posibil ca sursa sa fie unitatea suspectată se poate dispune oprirea întregii activități a unității respective până la clarificare situației, indiferent dacă la final se confirmă sau nu. Principiul precauției este aplicat în acest caz pentru a limita circulația produselor incriminate pe piață.
• Intervievarea pacienților: Inspectorii DSP, colectează date despre alimentele consumate, numărul peroanelor, locurile frecventate, timpul apariției simptomelor și simptomele.
• Istoricul alimentar: Pe baza datelor colectate din interviul pacienților, ancheta la fața locului și alte date relevante adunate de toți inspectorii se stabilește lista alimentelor consumate în ultimele 72 de ore (sau conform perioadei de incubație a agentului patogen suspectat).
3. Confirmarea diagnosticului - Medicii de la unitate medicală care au diagnosticat TIA pe baza testelor de laborator confirmă sau infirmă TIA.
• Teste de laborator: Se prelevează probe biologice astfel:
• Probele biologice: Analizarea scaunului, sângelui sau vărsăturilor persoanelor afectate pentru a detecta agentul patogen (bacterii, virusuri, paraziți).
• Probele alimentare: Identificarea microorganismelor patogene (ex. Salmonella, E. coli, Listeria) sau a toxinelor chimice (ex. metale grele, pesticide).
• Identificarea agentului etiologic: Determinarea exactă a bacteriei, virusului sau parazitului implicat.
• Compararea genetică: Compararea tulpinilor izolate din probele alimentare, biologice și de mediu pentru a confirma sursa comună - dacă este cazul
4. Declanșarea ancheta TIA - Dacă se confirmă prin examen de laborator unul din factorii cauzatori ai TIA și corelația cu simptomele atunci se declașează anceta TIA. Se actualizează Alerta RASFF și se continuă ancheta pentru a identifica in alimentele incriminate a agentului cauzator.
5. Definirea cazurilor și stabilirea dimensiunii focarului - se definește clar:
• Cazuri confirmate: Persoane cu simptome și rezultate pozitive la teste.
• Cazuri probabile: Persoane cu simptome și expunere similară, dar fără confirmare de laborator.
• Cazuri suspecte: Persoane cu unele simptome sau expunere parțială.
Ancheta epidemiologică
O anchetă epidemiologică în cazul unei toxiinfecții alimentare are ca scop identificarea și eliminarea de îndată a sursei contaminării, a factorilor de risc și a alimentelor incriminate din lanțul alimentar și luarea măsurilor necesare pentru a controla și preveni răspândirea bolii. Aceasta implică o colaborare strânsă între autoritățile sanitare DSP și DSVSA, unitățile implicate și laboratoarele de diagnostic. Ea este declanșată prelimnar cum am prezentat mai sus. După confirmarea TIA aceasta urmează în ritm alert și aprofundat pentru a lua toate măsurile necesare pentru prevenirea apariției de noi cazuri.
1. Analiza datelor epidemiologice Se efectuează o evaluare detaliată pentru a identifica caracteristicile cazurilor:
• Date demografice:Vârsta, sexul, starea de sănătate generală a persoanelor afectate.
• Date despre simptome: Natura simptomelor (ex. diaree, vărsături, febră), severitatea acestora și momentul apariției.
• Istoricul alimentar: Identificarea alimentelor consumate în ultimele 72 de ore (sau în funcție de perioada de incubație specifică agentului patogen). Locurile unde au fost consumate alimentele (ex. acasă, la restaurant, la grădiniță).
• Contextul epidemiologic: Numărul total al persoanelor expuse; Persoanele care au consumat același aliment, dar nu s-au îmbolnăvit.
3. Analiza temporală, spațială și asociativă
• Analiza temporală: Identificarea perioadei dintre consumul alimentelor și apariția simptomelor (perioada de incubație); Crearea unei cronologii a cazurilor pentru a detecta modelele de răspândire.
• Analiza spațială: Localizarea geografică a cazurilor pentru a detecta sursa posibilă (ex. un restaurant sau un distribuitor comun).
• Analiza asociativă: Compararea persoanelor afectate cu cele neafectate pentru a determina dacă există o asociere statistică între consumul unui aliment și îmbolnăvire. Compararea și corelarea rezultatelor rezultatelor analizelor de laborator de la pacienți cu cele ale produselor alimentare consumate, existente în unitate, etc.
4. Analiza rezultatelor investigației sursei alimentare
• Rezultatul inspecției locației: analiza rezultatelor după inspecția amănunțită a unității (ex. restaurant, cantină, grădiniță) pentru a evalua condițiile de igienă și siguranță alimentară inclusiv cu rezultatul analizelor de laborator asupra probelor recoltate pentru a verifica nivelul de igienă dacă este cazul.
• Evaluarea lanțului alimentar:Identificarea sursei materiilor prime (ex. furnizorii de carne, lactate, legume); Verificarea modului de manipulare, preparare și depozitare a alimentelor pe întreg lanțul alimentar de la materie primă pnă a ajuns să fie consumat alimentul de pacient. Realizarea corelației între aliement și consum.
• Colectarea probelor: Recoltare apentru probe suplimentare a alimentelor rămase (dacă sunt disponibile); Probele de apă utilizate în procesare dacă este cazul; Probe de pe suprafețe și echipamente dacă este cazul; Probe de la personal dacă este cazul.
6. Analiza datelor și stabilirea sursei
• Stabilirea alimentului suspect:Determinarea alimentului sau procesului care a cauzat contaminarea (ex. gătirea insuficientă, depozitarea incorectă).
• Identificarea factorilor de risc: Practici necorespunzătoare de igienă (ex. mâini murdare, contaminare încrucișată);Depozitarea alimentelor la temperaturi nepotrivite.
• Calcularea ratelor de atac:Proporția persoanelor afectate din totalul celor expuși la alimentul suspect.
7. Implementarea măsurilor de control
• Îndepărtarea sursei de contaminare: Retragerea de îndată a produselor contaminate din comerț cu mențiunea că acestea au fost oprite temporar de la comercializare oriunde s-ar afla în lanțul comercial până la luarea acestei decizii.
• Oprirea temporară a activității unității implicate, dacă este necesar.
• Igienizarea spațiilor: Curățarea și dezinfectarea riguroasă a echipamentelor și suprafețelor.
• Educația personalului: Instruirea lucrătorilor în privința igienei personale și a manipulării alimentelor.
8. Comunicare și prevenire
• Informarea autorităților și a publicului: Raportarea rezultatelor anchetei către instituțiile competente; Emiterea de avertismente publice, dacă este necesar.
• Revizuirea și îmbunătățirea procedurilor: Implementarea măsurilor preventive, cum ar fi sistemele HACCP (Analiza Riscurilor și Punctele Critice de Control).
Concluzie
O anchetă epidemiologică bine realizată este importantă pentru a identifica rapid sursa toxiinfecției alimentare și a preveni alte cazuri. De asemenea, înțelegerea modului în care se desfășoară o anchetă epidemiologică și a diferențelor dintre toxiinfecțiile alimentare și alte tulburări digestive este importantă pentru producătorii de alimente. Colaborarea între producători, autorități și împlementarea unor programe SMSA și HACCP corecte (nu doar pe hărtie) sunt cheia pentru a evita astfel de incidente. Prin adoptarea unor practici riguroase de siguranță alimentară producătorii pot preveni apariția toxiinfecțiilor alimentare și pot asigura protecția consumatorilor.
Recomandare
Vă încurajăm să vă familiarizați cu reglementările privind siguranța alimentară și să aplicați cele mai bune practici în fiecare etapă a lanțului de producție și distribuție. Este important să rețineți că bacteriile și alți contaminanți nu pot fi detectați cu ochiul liber, nu au miros și nu pot fi identificați prin atingere. Protecția împotriva acestora necesită adoptarea unor măsuri bine adaptate specificului producției dumneavoastră, implementate preventiv și cu maximă responsabilitate. Doar astfel puteți asigura un grad optim de siguranță și liniște în procesul de producție alimentară.
Dr. Vieru Iulian, medic primar veterinar
Autorul articolului
- Suntem aici!
- Asistență Daniel Agape Online
Daniel Agape
Asistență
Cu ce pot să îți fiu de ajutor?.
08:28Asociația Codex
- Adr: Iași, Rediu, Str. Zorilor 17
- Tel: +40 (745) 931 839
- Mail: office@codex.ro